Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

O nouă CRIZĂ?! PREŢUL LAPTELUI o ia LA VALE!

Publicat: 20 februarie 2018 - 12:34
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Producătorii români de lapte sunt alarmaţi de previziunile privind scăderea preţului laptelui materie primă. O nouă criză pe piaţa laptelui ar fi un dezastru pentru zootehnia românească. Crescătorii de vaci de lapte susţin că statul român ar trebui să ia câteva măsuri urgente şi realiste.

Dacă în decembrie 2017, preţurile la lapte erau fixate în jurul a 365 euro/tonă, în prezent, negocierile se poartă în jurul valorii de 310 euro/tonă, cu presiuni incredibile din partea procesatorilor, care previzionează că, în maxim 3 luni, preţul să ajungă la cca. 245 euro/tonă. Din ianuarie 2018, Comisia Europeană a încetat să susţină sectorul laptelui prin subvenţii pentru stocarea de lapte praf şi unt, cu efecte negative asupra preţului laptelui materie primă. În această perioadă, ajunge în România, din comerţ intracomunitar, lapte reconstituit din lapte praf, la preţuri de până în 200 euro/tonă, atrage atenţia Ionuţ Lupu, director general al Asociaţiei Crescătorilor de Vaci Holstein Ro.

„Toată lumea îşi făcea planuri, în decembrie, la preţul de 1,7 - 1,75 de lei pe litru. Dintr-o dată, pe la mijlocul lunii ianuarie, (procesatorii – n.red.) au început să pună presiuni foarte mari pe preţuri, iar acum vin cu un preţ de 1,4 lei pe litru, cu previziunea ca, în 2-3 luni, preţul să se ducă la 1,2 lei pe litru. Surprinzător, noi importăm cel mai mult lapte din Germania. Încep să apară nişte soluţii noi pentru importuri, de lapte condensat, lapte reconstituit. Acum, de exemplu, se aduce lapte din Polonia, cu proteină 3,6%, se aduc câteva camioane cu aceelaşi procent de proteină, deci e clar că este lapte reconstituit din lapte praf. Problema cea mai mare este că poate să ajungă pe piaţa din România la un preţ de sub 1 leu pe litru. E clar că s-au dat drumul la nişte stocuri şi lucrurile nu sunt prea roz, cel puţin pentru următoarele 3-6 luni. Noi apreciem că, în România, capacitatea de procesare este de 2.000 de tone de lapte pe zi. Dorin Cojocaru, de la APRIL, spune că ar fi doar 1.200 de tone pe zi. Cădem de comun acord că se produc undeva în jur de 1.000 de tone de lapte pe zi din producţia autohtonă. Noi spunem că 1.000 de tone de lapte pe zi vin din import, el spune că doar 200 de tone pe zi vin din import. Depinde la ce ne raportăm”, detaliază directorul Holstein Ro.

Lapte RO-UE_bDeocamdată este un semnal de alarmă. Unii fermieri ne spun că se tem de scăderea preţului, dar au reţineri să dea detalii despre preţ sau despre discuţiile cu procesatorii. Au contracte în derulare. Totuşi, unele contracte ar avea clauze care prevăd că dacă se modifică preţul cu mai mult de 5%, se renegociază preţul. Ne spun, mai mulţi, că preţul laptelui SPOT a scăzut şi ar fi început să vină spre noi, din Germania, Ungaria, Polonia, la preţuri de numai 20 eurocenţi pe litru. Trebuie să ne spună autorităţile cât lapte se importă, ce fel de lapte este, dacă este lapte proaspăt sau reconstituit ce se importă acum, susţin toţi cei cu care am vorbit.

Oricum, situaţia este îngrijorătoare. Potrivit datelor publicate de Comisia Europeană, preţul mediu al laptelui materie primă în UE în decembrie 2017 a fost de 374,9 euro/tonă, cu 0,9% (3,4 euro/tonă) mai mic decât în noiembrie 2017, prima scădere înregistrată din iunie 2017. Pentru ianuarie 2018, datele estimative ale CE indică un preţ mediu la nivelul UE de 369,4 euro/tonă.

Stocul de intervenţie de lapte praf degresat al UE a ajuns la un nivel uriaş de 380.000 de tone la finalul lui 2017, când Comisia Europeană a decis suspendarea sprijinului. Fără o măsură de intervenţie din partea Comisiei Europene, piaţa laptelui din UE se îndreaptă rapid spre o criză, au avertizat, la începutul lunii februaie 2018, şi reprezentanţii European Milk Board, care reuneşte organizaţii ale producătorilor de lapte din 15 state UE.

Pentru fermierii români, situaţia este şi mai rea. În condiţiile în care sunt diferenţe incredibile între producătorii vest europeni şi producătorii români, fie că vorbim de input-uri (ex. preţ şrot soia 44%: Germania 326 euro/tonă, România 375 euro/tonă), finanţare, modele de organizare pentru acces la piaţă şi, nu în ultimul rând, subvenţionare, producătorii români se află în fata unui impas major în perioada imediat următoare, mai avertizează Ionuţ Lupu, de la Holstein Ro.

„DACĂ SCADE IARĂŞI PREŢUL, O SĂ FIE DEZASTRU!”

Liviu Bălănici, care administrează Panifcom Iaşi, o fermă de 1.400 de vaci de lapte, care livrează 24.000 de tone de lapte pe zi„Am avut un an, anul trecut, în care am început să ne revenim. În primele luni din 2017, nu am avut preţuri foarte bune, a fost undeva la 1,35 lei litrul, abia de la sfârşitul lui august au început să crească preţurile, dar per total, media a fost de 1,65 lei pe litru. Deocamdată vindem bine, dar dacă scade iarăşi preţul, o să fie dezastru. Avem o groază de costuri în fermă care au crescut. Subvenţiile sunt destul de mici în comparaţie cu celelalte state, deci va fi destul de greu să rezistăm. Au crescut preţurile la vitamine, la şroturi, combustibilul a crescut de la aproape 4 lei fără TVA, la aproape 5 lei fără TVA de anul trecut. După un an mai bunişor, dacă vine un an foarte greu, cred că aţi văzut că s-au tăiat un milion de capete între 2015 şi 2017, cred că mai pierdem câteva sute de mii. Dacă vom intra iarăşi sub preţul de cost al laptelui, va fi un dezastru, nu văd câte ferme vor rezista încă unui şoc puternic.

1. PROGRAMUL "LAPTE ÎN ŞCOLI" AR TREBUI SĂ PROTEZEJE PRODUCĂTORII LOCALI

Până decide Comisia Europeană cum va rezolva surplusul de lapte de pe piaţa UE, producătorii români cred că trebuie adoptate „de urgenţă o serie de mecanisme de piaţă realiste”.

Concret, la nivelul Consiliilor judeţene: Programul de distribuire a laptelui în şcoli are nevoie de urgenţă de noi Caiete de sarcini, prin care să se protejeze producătorii locali.

„Contractele cu laptele şcolar au fost un beneficiu. Anul trecut, Ministerul Agriculturii a dat o Hotărâre care spunea că tot laptele distribuit în şcoli să fie lapte proaspăt, şi nu din lapte reconstituit şi asta ne-a ajutat în toamnă. În schimb, s-a modificat programul respectiv şi acum multe consilii judeţene nu mai dau lapte decât 3 zile din 5, deci şi pentru procesatori şi fermieri e o pierdere de 40%”, ne spune Liviu Bălănici.

2. CONTROALE PE IMPORTURILE DE LAPTE

A doua măsură ar trebui să fie la nivelul ANSVSA, care să transparentizeze activitatea de control al laptelui importat.

„Ar trebui să avem o imagine de ansamblu a pieţei, dacă întrebăm trei instituţii diferite ale statului, ANSVSA, ANZ şi Ministerul Agriculturii care este volumuul de lapte săptămânal achiziţionat din comerţul intracomunitar, o să ne dea trei cifre diferite şi nu avem nici un fel de viziune cum să intervenim într-o situaţie de criză şi nici nu cred că am făcut vreo politică publică în sensul ăsta”, ne-a declarat Emil Dumitru, preşedintele Federaţiei Pro Agro.

„Dacă este un lapte conform şi este produs pe teritoriul UE şi parcurge 2.000 de kilometri, cum să fie la un preţ mai mic decât al nostru, în condiţiile în care infrastructura rutieră de la intrarea în România este deplorabilă şi generează costuri suplimentare? Oare nu avem probleme în ceea ce priveşte verificarea şi controlul? Ar trebui să existe mult mai multă transparenţă pe toate intrările de lapte praf, condensat, reconstituit, de oricare ar fi. Aştept şi ca ANZ –ul să se ducă în control să vadă dacă prim-cumpărătorii de lapte au respectat toate condiţiile, dacă nu cumva au existat presiuni din partea achizitorilor să se reducă preţul din contract, sunt multe lucruri care nu ştiu dacă s-au făcut sau nu, dar cred că primii care ar trebui să ne răspundă sunt Ministerul Agriculturii: ar trebui să fie totul foarte transparent. În calitate de cumpărător, vreau să ştiu că dacă dau 4,5 lei pe litrul de lapte, iar fermierul care are tot riscul producţiei şi care primeşte 1,5 lei pe litru, să vedem diferenţa de 3 lei cum se împarte? Care sunt riscurile unui hypermarket?, mai spune Emil Dumitru.

„Avem procesatori multinaţionale presate de accesul pe piaţă. Hypermarketurile au ajuns să pună atât de multă presiune pe preţ, încât, la rândul lor, procesatorii să se îndrepte împotriva producătorilor de lapte materie primă, ceea ce ne arată că filiera de produs nu este funcţională. Legea 88 cu etichetarea laptelui este aplicată? Şi pentru neaplicarea legii 321 a supermarketurilor avem dreptul să primim măcar nişte explicaţii”, mai spune preşedintele Pro Agro.

3. PROGRAME MADR PENTRU PRODUCĂTORII ROMÂNI: NOI PIEŢE DE DESFACERE

Nu în ultimul rând, producătorii de lapte cred că măsuri urgente ar trebui să vină şi de la nivelul MADR, care nu a avut niciodată un program coerent de identificare a unor pieţe şi de susţinere a producătorilor români pentru a avea acces pe acele pieţe (vezi comunităţile de români din diferite ţări vest europene care doresc să consume produse româneşti, produse care din diverse motive logistice nu ajung la dispoziţia lor)”.

Vom continua să scriem despre acest subiect. Vom reveni cu un punct de vedere din partea Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL) şi cu declaraţii şi date privind preţul laptelui.

 

Vizualizat: 4577 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

AgriPlanta - RomAgroTec 2017

AgriPlanta - RomAgroTec 2017

Corina Mareş, director DLG InterMarketing, vorbeşte despre recent desfăşurata expoziţie în câmp AgriPlanta - RomAgroTec şi despre proiectele de viitor.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agriplanta-Romagrotec 2018 Tehnologia vertical tillage, în interpretarea Great Plains
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?