Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

FERMA DE LAPTE de la Viştea de Jos

Publicat: 07 iulie 2018 - 21:17
Comenteaza   | Galerie   | Video 1 2 3   | Print | Trimite unui prieten

Familia Borzea deţine o fermă de vaci cu lapte în localitatea Viştea de Jos, din Ţara Făgăraşului. Seniorul, Gheorghe Borzea, este profesor de sport, iar soţia a lucrat o viaţă ca educatoare. În schimb, feciorul lor, George Borzea, are o licenţă în economie şi management. Ceea ce se vede în limpezimea investiţiilor din ferma lor de familie.

Sfântul Gheorghe este sărbătoarea bărbaţilor din familia Borzea. Dacă pe administratorul Vigerox Trans îl cheamă Gheorghe Borzea, pe cel care se ocupă acum mai mult de fermă, băiatul său, îl cheamă George Borzea. Ca şi pe bunicul său patern! Semn că învingătorul balaurilor este patronul casei! De altfel, familia Borzea este una profund credincioasă. Gheorghe Borzea l-a cunoscut personal pe Sfântul Ardealului, Arsenie Boca, care i-a prezis că într-o zi calificarea sa de profesor de sport va fi mult prea puţin pentru ce va face în viaţă! Asemenea oameni nu au cum să nu-şi lase amprenta asupra generaţiilor viitoare. Aşa se face că în fermă aproape toată familia este implicată. Chiar şi nora fermierului, dar şi naşul tânărului cuplu, care este părinte paroh într-o localitate învecinată. Mai ales bărbaţii sunt implicaţi, deşi şeful de fermă este o femeie bărbătoasă, cu umeri de canotoare, care cunoaşte familia Borzea de 18 ani, iar de şase ani se ocupă efectiv de bunul mers al fermei, de la sala de muls DeLaval, până la coordonarea celor 15 angajaţi ai fermei, dovadă că este omul de încredere al familiei Borzea.

George Borzea_b

Nimic nu este întâmplător
Deşi o întâmplare i-a apropiat de vaca de lapte, în fermă nimic nu este întâmplător. I-am întrebat, firesc, de unde şi până unde o fermă de vaci cu lapte? Răspunsul a fost de natură să mă facă să prind imediat şpilul din spatele acestui business de succes, IUBIREA! Acum ceva vreme, pe când mezina familiei, care acum este studentă în anul patru la Medicină, învăţa să gângurească şi se pregătea de creştinare, au cumpărat de la unul dintre oltenii cu care recoltau cartofii un viţel care ar fi trebuit să ajungă sarmale şi cârnaţi. Dar, ce să vezi!, viţelul era de fapt o viţică frumoasă care le-a înmuiat imediat inimile şi a rămas în familie pe post de doică pentru mezină. Pe atunci, soţii Borzea cultivau cartofi, fiind o activitate profitabilă. Iar culegătorii, pentru că în zonă nu se poate mecaniza această activitate, proveneau de peste munte. Din Oltenia. În fiecare toamnă foloseau circa 60 de oameni, cazaţi şi hrăniţi de fermier. Gheorghe Borzea mi-a relatat că reuşeau de pe atunci să recolteze peste 40 t/ha de cartofi. Chiar şi 50 t/ha pe unele câmpuri, cu un soi foarte bun adus din Germania - Bellarosa. Dar, între timp, cultivarea cartofilor de consum a devenit o aventură. Aşa se face că au migrat spre cultura mare. Acum lucreză peste 600 ha de teren agricol, care este un sol dificil şi nu prea productiv. Ferma se află într-o zonă cu soluri acide şi destul de sărace în cernoziom. Porumbul se pare că este cultura cea mai profitabilă pe aceste soluri. Producţia medie se încadrează între 7 şi 8.000 kg de boabe/ ha. În schimb, producţiile de grâu şi soia nu sunt întotdeauna cele mai bune. Folosesc hibrizi de porumb de la Syngenta, atât pentru boabe (60 ha), cât şi pentru siloz (200 ha). La grâu şi triticale folosesc soiuri ungureşti, care se pretează mai bine în zonă.

Ferma familiei Borzea_b

Vaca de lapte împlineşte cultura mare
Cum viţica graţiată la botezul mezinei a devenit o vacă cu lapte, care a adus în familie şi alte viţele, la un moment dat familia Borzea a constatat că poate fi un business care să împlinească sectorul de cultura mare. Mai ales că între timp viţelele frumoase s-au tot adunat, deoarece un vecin care are o fermă de vaci şi care achiziţiona de la ei cereale şi nutreţ, le-a tot plătit în juninci. Apoi familia Borzea s-a hotărât să treacă la un nivel superior. Imediat după ce tânărul casei a văzut că din postura de fermier cu 20-30 vaci viitorul este sumbru, chiar şi în ţări cu tradiţie precum Austria, Germania sau Elveţia. Ferma s-a stabilizat acum la circa 300 de vaci la muls, majoritatea de rasă Montbeliard, Red Holstein şi, evident, Bălţată Românească. Acum urmează ridicarea eficienţei exploatării în aşa fel încât tancul de lapte pentru 10.000 litri să fie folosit la întreaga lui capacitate. Acum producţia fermei se ridică la 7.500-7.700 l/zi. Media lactaţiilor este de peste 25 l/cap de vacă, ceea ce este foarte bine în cazul de faţă.
Tânărul fermier şi tatăl său Gheorghe Borzea s-au gândit să introducă în hrana vacilor lucerna deshidratată şi au luat legătura cu expertul în acest tip de nutreţ, Viorel Gug, pentru o discuţie care să le limpezească toate calculele. Cum urmăresc îndeaproape această alegere, vă voi ţine la curent cu rezultatele deciziei lor, pentru o corectă informare.

Ferma familiei BorzeaClick pe poza pentru galerie!

Utilaje inedite şi soluţii unice în ferma de la Viştea de Jos
George Borzea cunoaşte foarte bine limba germană, ceea ce l-a pus în postura de a negocia direct tot felul de achiziţii din cea mai puternică economie europeană. Achiziţii calculate şi axate pe maxima eficienţă realizată prin soluţii inedite şi o organizare menită să crească productivitatea fermei. Oricum, pe fonduri europene au realizat doar un SAPARD, chiar în ultima tranşă, iar ultimele două depuneri de proiecte s-au soldat de fiecare dată cu eligibilitate fără finanţare! Aşa că leasingul şi achiziţiile second-hand sunt alegerea lor pentru ridicarea rentabilităţii.
Nici viţeii nu au scăpat de stricteţea tânărului specialist în management şi economie. Fiecare este monitorizat şi fermierul ştie în orice moment cât înlocuitor de lapte a supt acesta în acea zi, dar şi pe toată perioada cât este monitorizat. Masculii sunt crescuţi până la greutatea de 250-300 kg şi abia apoi sunt trimişi în piaţă. Cu un preţ de 10 lei/kg în viu, ceea ce pare a fi mai mult decât mulţumitor. Tineretul bovin pleacă în principal în Turcia. George Borzea spune că, cel puţin deocamdată, nu-i rentează să crească tăuraşii la o greutate mai mare.
Am văzut o moară mobilă care practic este un FNC pe roţi. Dar şi două remorci tehnologice autopropulsate, una dintre ele proaspăt achiziţionată, second-hand, pentru că cele noi ajung să treacă binişor de 150.000 euro, ne asigură George Borzea.
Fermierul a ales silobagul ca soluţie pentru un siloz de calitate, ceea ce este iarăşi inedit.

Ferma familiei Borzea_b

Viitorul arată bine la Vigerox Trans
Primul import de genetică l-au făcut în 2007 cu Montbeliard. Apoi au adus şi Red Holstein. Acum doi ani au adus 200 de juninci gestante din rasa Montbeliard din Franţa, care de la prima fătare au dat producţii de 20-22 l/zi.
Planul de ameliorare al efectivelor este constant şi de el se ocupă medicul veterinar, Gheorghe (cum altfel?) Rebedău. Folosesc material seminal de la DaNutrition, pentru că sunt cei mai buni pe această rasă, spun fermierii din Viştea de Jos.
Cât priveşte structura adăposturilor, acestea sunt armonios aranjate şi foarte eficient aşezate. Au intervenit pe vechile grajduri ale fostului CAP Viştea de Jos şi le-au modernizat. Compartimentările sunt realizate eficient, aerisirea este bună iar în adăpostul vacilor la muls există şi un sistem complex de ventilare. Atât natural, cât şi prin ventilatoare.
Raţiile sunt atent administrate, iar reţetele au în spate un nutriţionist pe care urmau să-l chestioneze şi în ceea ce priveşte introducerea lucernei deshidratate în hrana vacilor.
În plus, pentru achiziţii bune în fermă şi negocierea preţului pentru laptele livrat către procesator, au intrat într-o cooperativă iniţiată de George Borzea, care numără cinci membri. Două ferme de lapte şi trei de cultura mare s-au unit într-un proiect benefic pentru toţi. Fermierul este convins că ministerul va completa fericit legea cooperativelor, altfel vor fi nevoiţi să treacă la grup de producători. Care pare o formă de organizare mult mai puţin deficitară legislativ.
La Viştea de Jos am ajuns chiar de 1 martie. Iar eu nu am avut nici măcar un mărţişor la mine, pentru că nu mă aşteptam să întâlnesc trei doamne într-o fermă de vaci în ziua de 1 martie. În schimb, m-a bucurat gândul că o familie de profesori, cu trei copii şi doi nepoţi (fata cea mare le-a adus bucuria nepoţilor), a investit într-o afacere destul de dificilă. Vaca de lapte nu este la îndemâna oricărui fermier. Si fără iubire de animale, în acest tip de business agricol, eşti realmente pierdut!

Ferma familiei Borzea_b

 Un articol publicat în revista Ferma nr. 6/211 (ediţia 1-14 aprilie 2018)

 

Vizualizat: 1241 | Video Video 1 2 3 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Videouri atasate

2.
Play Uzina de carne din Deta

Uzina de carne din Deta

28 februarie 2018

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Amazone - soluţii pentru prelucrarea solului şi semănat

Amazone - soluţii pentru prelucrarea solului şi semănat

Portofoliul de utilaje pentru prelucrarea solului şi semănat, prezentate de Amazone la Agriplanta 2018, a cuprins: plugul Hektor, discul Catros+ 5002-2TS; combinatorul Ceus 4002-2TX Super şi Cenius 4000, precum şi semănătoarea de prăşitoare ED 6000-2C Special şi semănătoarea pneumatică Cirrus 6003-2.

Interviu cu Liviu Zimcea - reprezentant Amazone în România

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Cons DDA - semănătorile Monosem şi combina pentru lavanda Noile tractoare Zetor Utilix şi Hortus
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?