Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Nutricool menţine porcii în zona de confort termic

Publicat: 29 august 2017 - 14:29
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Din păcate, în ultimii ani, pe toată perioada verii ne confruntăm cu temperaturi medii zilnice ce depăşesc 35oC. Din acest motiv, fermierii trebuie să facă faţă provocărilor asociate cu efectul temperaturilor ridicate asupra tuturor categoriilor de porci, fiind cunoscut faptul că stresul termic afectează în mod negativ productivitatea, reproducţia şi sănătatea animalelor.

Termoreglarea înseamnă abilitatea animalului de a-şi menţine constantă temperatura în organism, care la porcine se situează la o medie de 38,5oC. Suinele folosesc energia metabolică a hranei pentru a menţine constantă temperatura corpului. Toate enzimele funcţionează într-un registru foarte îngust de temperatură şi pH, fiind extrem de important să menţinem animalele în zona de confort termic specifică fiecărei categorii de vârstă.

Nutricool menţine porcii în zona de confort termic_b

Stresul termic are intensitate diferită în funcţie de categoria de vârstă
În general, la porc, odată cu înaintarea în vârstă, creşte indicele de masă corporală şi se reduce zona de termoneutralitate. Astfel, stresul termic are efecte mai accentuate la animalele adulte, precum scroafele şi vierii, care încep să simtă disconfort cauzat de excesul de căldură încă de la temperatura de 22oC. Zona de confort termic a scroafelor gestante şi lactante este situată între 15 şi 20oC (Verstegen, 1987, Black, 1993).
Sensibilitatea porcilor faţă de stresul termic este amplificată de unele caracteristici fiziologice limitative precum glande sudoripare subdezvoltate, suprafaţă pulmonară relativ mică şi particularităţi specifice ale capului şi nasului (Surai, 2013).
În plus, porcii au capacitate redusă de a disipa căldura corporală, transferul de caldură în mediul ambiant fiind împiedicat de efectul izolator al stratului de grăsime. În condiţii de stres termic, o presiune enormă este pusă pe sistemele respirator, circulator şi digestiv. Atunci când porcii sunt expuşi la temperaturi excesive, aceştia trebuie fie să reducă nivelul de căldură metabolică produsă, fie să dubleze pierderile de căldură din organism. În acest caz, sunt acţionate:
• Mecanisme fiziologice, precum creşterea ratei de respiraţie şi vasodilatarea periferică pentru a transfera excesul de căldură în afara corpului;
• Mecanisme comportamentale, precum limitarea mişcărilor şi reducerea consumului de furaj.

Termoreglarea prin mecanisme fiziologice
De obicei, frecvenţa respiratorie la porci este de la 15 la 22 de respiraţii pe minut. Dar la temperaturi de 23-25oC, aceasta creşte de 1,5 ori, iar rata pulsului se majorează cu 20-30 bătăi pe minut, caz în care se poate instala alcaloza respiratorie (Klimeco, 2012).
Scroafele gestante sunt şi mai afectate de stresul termic decât porcii în creştere, ca urmare a faptului că scroafele gestante produc o cantitate mai mare de căldură, iar pentru a o disipa, solicită mai intens sistemele circulator şi respirator. Tulburările la nivelul sistemului circulator periferic afectează în mod negativ dezvoltarea fetală, apărând cazuri de mortalitate embrionară şi de avort (în special în primele stadii ale gestaţiei).
În condiţiile în care temperatura exterioară depăşeşte funcţia compensatorie a porcului în menţinerea temperaturii constante, se instalează insuficienţa respiratorie şi cardio-vasculară, care în cele din urmă duce la moartea animalului.
Schimbări majore pe fond de stres termic au loc şi în tractul gastrointestinal. În acest caz, este inhibată funcţia secretorie din cauza redistribuirii lichidelor care duc la pierderea apei pentru termoreglare, alături de deshidratarea tubului digestiv. Este demonstrat că temperaturile ridicate suprimă secreţia gastrică şi funcţia bactericidă a acesteia. Cel mai mult suferă grupa de enzime proteolitice - pepsina, tripsina, enterochinaza -, ceea ce generează o perturbare în absorbţia aminoacizilor. Consumul redus asociat cu suprimarea secreţiei enzimatice determină scăderea productivităţii animalelor.
Astfel, Klimenco şi colab., 2012, au demonstrat că pentru producerea a 40 kg masă corporală sunt necesare circa 120-140 kg de hrană la o temperatură a mediului de 15-17oC. Situaţia se schimbă la 29oC, când pentru a obţine aceeaşi creştere, e nevoie de 480 kg furaj. Mai mult, în cazul în care temperatura se ridică la 32-34oC, sporul scade cu 30-40%, în timp ce la 37oC deja au loc pierderi de masă corporală.
Temperatura ridicată are un efect inhibitor asupra funcţiei hepatice şi, de asemenea, scade nivelul de glicogen şi de antioxidanţi în ficat, instalându-se stresul oxidativ.
Stresul oxidativ este determinat de dezechilibrul dintre radicalii liberi produşi şi nivelul de neutralizare al acestora de către antioxidanţi. Fenomenul este un fel de pericol ascuns din cauza efectului lui imunosupresor, afectând toate funcţiile din organism.
Din punct de vedere biochimic, stresul termic determină: scăderea pH-ul celular, eliberarea de hormoni de stres în sânge, creşterea nivelului de radicali liberi, pierderea de bicarbonat, la care se adaugă un efort suplimentar de resurse pentru a restabili homeostazia. Formarea excesivă de radicali liberi provoacă daune importante proteinelor, lipidelor şi acizilor nucleici din celulă, ceea ce afectează sistemul imunitar, iar în situaţii critice duce la moartea animalelor.

Trouw Nutrition a găsit soluţia eficientă pentru combaterea stresului termic
În urma cercetărilor proprii, pentru găsirea de noi soluţii în combaterea efectelor stresului termic, Trouw Nutrition a dezvoltat produsul Nutricool, folosit cu succes la început în zone cu temperaturi extreme, precum Asia şi Africa. Nutricool activează şi ajută sistemul de protecţie al purceilor şi porcilor adulţi să lupte împotriva stresului oxidativ. Mecanismele de acţiune ale produsului se bazează pe:
• Menţinerea echilibrului electrolitic. Stresul termic accelerează rata de respiraţie şi eliminarea de urină, cu pierdere masivă de potasiu, ceea ce cauzează pierderea echilibrului electrolitic. La purcei se mai poate adăuga şi diareea, dată de consumul excesiv de apă şi de consumul redus de furaj, caz în care importanţa electroliţilor nu necesită explicaţii suplimentare.
• Păstrarea echilibrului osmotic în condiţii de stres termic. Studii efectuate în Olanda demonstrează că substanţele osmogene reduc semnificativ producţia de caldură internă, lucru deosebit de important în stresul termic, acestea având capacitatea de a favoriza reducerea temperaturii corporale şi de a menţine integră structura membranei intestinale, principala barieră împotriva bacteriilor patogene.
• Menţinerea imunităţii. După cum am menţionat anterior, printre primele sisteme care au de suferit în condiţii de stres termic se numără cel imunitar. Acest lucru este cauzat de formarea în exces a radicalilor liberi în mitocondrii, care afectează celulele, mai ales pe cele din sistemul imunitar. Complexul de antioxidanţi folosiţi ajută la combaterea proceselor oxidative prin reducerea substanţială a nivelului de radicali liberi şi previne distrugerea celulară (vezi figura).
• Stimularea proceselor de adaptare a animalelor la stresul termic prin menţinerea funcţiei enzimatice, mai ales sinteza de enzime antioxidante (superoxid dismutază, glutation peroxidază etc).

Viorica POPA,
Trouw Nutrition


EXPERIENŢELE DEMONSTREAZĂ EFICIENŢA NUTRICOOL
În România, au fost organizate o serie de experienţe pe porci în hrana cărora a fost adăugat produsul Nutricool, în cantitate de 1 kg/tona de furaj finit. Rezultatele experienţelor sunt prezentate în tabelele 1 şi 2.
În concluzie, la scroafe efectele produsului Nutricool se traduc printr-o îmbunătăţire a consumului mediu zilnic cu 34%, prin reducerea pierderilor în greutate pe perioada lactaţiei cu 42% şi un spor în greutate a purceilor la înţărcare de 11%.
În cazul purceilor în creştere, consumul mediu zilnic s-a menţinut şi implicit sporul mediu zilnic nu a fost pierdut, dar, şi mai important, sistemul respirator nu a fost atât de solicitat comparativ cu lotul martor.

TABELUL 1: EFECTUL FOLOSIRII PRODUSULUI NUTRICOOL ÎN HRANA SCROAFELOR LACTANTE

 tab1efectaug2_b


TABELUL 2: EFECTUL FOLOSIRII PRODUSULUI NUTRICOOL ÎN HRANA PURCEILOR ÎN CREŞTERE

 tab1efectaug2_b

NUTRICOOL - MOD DE ACŢIUNE

figurina porci_b
Articol publicat in revista Ferma nr. 14 (197) din 15-31 august 2017

Vizualizat: 554 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Vest Tract la Agromalim 2019 Vaderstad la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?