Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

„Nu putem trăi doar de pe urma vacilor de lapte”

Publicat: 04 martie 2013 - 17:00
7 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

Marcel Mihalcea este unul dintre gălățenii care au strâns ceva bănuți munciți în străinătate și cu ei a înființat o fermă de vaci cu lapte. La început a mers bine, acum zootehnia a rămas… la coada vacii!

Click pe poza pentru galerie!

“Este ultima afacere pe care dorește s-o facă orice român!”, ne spune cu obidă Marcel Mihalcea (foto), sătul să tot alerge pe drumuri după toate cele trebuincioase unei ferme de vaci cu lapte.

„Fie primăvară, fie toamnă, trebuie să ai bani în buzunar, să poți cumpăra un pic mai ieftin lucerna ori porumbul, să ai un pic de profit ca să poți să trăiești. Nu ai banul disponibil când e prețul jos de tot, să poți cumpăra un furaj de rezervă, te duci la vale!”
Marcel Mihalcea spune că astă vară, balotul de lucernă era 7 lei; acum este 25 lei. Faliment curat!

 

„Bănuții câștigați în Italia aici i-am... îngropat!”

Marcel Mihalcea este absolvent de liceu agricol, profilul veterinar. De aproape trei decenii lucrează cu animalele. Mai întâi, la complexul de porci din Cudalbi - comuna natală, apoi la fostul CAP. De propria afacere s-a apucat mult mai târziu, în urmă cu vreo câțiva ani. A avut moștenire o palmă de teren de la părinți, undeva la intrarea în comună, și acolo a ridicat o construcție.

„Unde este ferma de vaci de lapte sunt vreo 50 de ari; am făcut un grajd, cu maternitate, cu sală de muls, cu tanc de răcire de 500 l și toate dotările necesare. Am muncit în Italia vreo 8-9 ani; toți bănuții pe care i-am făcut acolo aici i-am... îngropat!”, spune fermierul.

Ferma are 32 de vaci mulgătoare, o duzină de juninci până într-un an și de 10-14 luni, doi tauri pentru reproducție și câțiva viței fătați recent, adică un efectiv total de 50 de capete. Adăpostul pentru animale este încăpător - 40 m pe 7 m, compartimentat cu patru boxe pentru vacile gestante și maternitate de 48 mp, dotat cu apă curentă, adăpători, puț forat la o adâncime de 22 m, două fose pentru dejecții, rețea de scurgere a dejecțiilor, groapă de siloz, cimentată, spațiu depozitare borhot, o moară de 380 V.


Laptele - un produs prea ieftin

Acum o lună, din fermă plecau, zilnic, 200 l de lapte. Iarna trecută, în decembrie 2011 - ianuarie 2012, vacile dădeau o producție apropiată de 500 litri! Cauzele scăderii producției le aflăm de la fermier. „Lipsa de bani! Apoi trebuie să alergi toată ziua după furaj, după borhot, după tărâță, baloți de pănuș, după siloz... Astăzi, am predat 350 l de lapte la Vranlact, din Focșani.

Prețul este undeva la 1,2 lei/litru. Recalculat la un conținut de 3,5% grăsime, ar veni undeva la 1,35 lei/litrul de lapte. Procesatorului i se pare că-mi dă mult. Prețul ăsta, dacă ar fi vara, ar fi bun, iarna însă laptele ar trebui plătit cu minin 1,8 lei, să zicem, ca să poți trăi. De exemplu, pe 1 sau 2 ale lunii am facturat 120-150 de milioane de lei vechi pe lună.

La factură, cer niște bănuți, procesatorul îmi dă mie 20 sau 30 de milioane. Restul rămâne la el. Peste 15-20 de zile îmi mai dă te miri ce. Și la un moment dat ajungi în vară când ai de primit 300-400 de milioane de recuperat. Procesatorul îți dă banii iarna, când nu mai ai ce cumpăra sau când prețurile sunt mari. Și uite așa, când este lapte, nu este preț! Când este preț, nu este lapte! Când este lapte și este preț, nu sunt nici bani la procesator. Tot timpul stai încurcat!”, ne-a declarat fermierul.

Fermierul mai are o nemulțumire, cea legată de analizele la laptele produs în fermă. „Ne pune de plătim analizele, câte-un milion și ceva o dată la două săptămâni, căci facem două probe de lapte pe lună. Pentru ce? De ce m-ar interesa pe mine să-i fac eu probă de lapte procesatorului care îmi dă un leu pe litru și nici pe ăla nu mi-l dă la timp?”


Furajare consistentă

În ferma lui Marcel Mihalcea, dimineața, consumul întregului efectiv este de 3-400 kg de siloz și 3-400 kg borhot de bere. După care, animalele mai primesc 10 baloți de lucernă, în reprize de câte cinci. După-amiaza, aceeași rețetă; seara, după muls, mai primesc cinci baloți de pănuș de porumb.
Borhotul de bere este adus de la Onești. Cinci tone transportate acasă costă vreo 11 milioane de lei vechi, iar în fermă are nevoie de două mașini pe lună.

De curând, Marcel Mihalcea a introdus în furajare dolomita amorfă de Delnița. Doza folosită este de 170 grame pe vacă furajată. Ne spune cu satisfacție că după trei săptămâni de administrare a avut rezultate. Sporul la producția de lapte a fost de aproximativ 30 la sută și a crescut și procentul de grăsime.

 

Profit mic sau chiar deloc

În creșterea vacilor cu lapte nu se poate vorbi cu adevărat de profit. Efectivul de animale este mic, iar câștigul - și mai mic sau deloc! Fermierul știe că „sunt obligat să mă extind, ca să am profit. Dacă ajung la 100 vaci de lapte cred ar fi bine. În condițiile astea, e greu să ajung la acest efectiv. Să vă spun din ce cauză! Mie îmi fată anul ăsta 7-8 vițele, hai să spunem 10. Dar din start mi se îmbolnăvesc 4-5 vaci! Ba o mamită, ba își rupe una un picior, ba apar probleme la fătare”.

Potrivit fermierului, unn astfel de accident s-a produs anul trecut în fermă. O vițică umbla după taur. Animalul fiind legat, a sărit peste altul, s-au încurcat în lanț și au murit amândouă!

„Anul ăsta am cumpărat undeva la 6.000 de baloți de lucernă, cu 7 lei bucata. Siloz am făcut vreo 200 tone, borhot cred că am „mâncat” peste 200 tone. Am mai avut vreo 1500 de baloți de pănuș, vreo 600 de baloți de iarbă și vreo 400 baloți de paie de grâu. Ăsta e tot furajul. O să-mi ajungă până la noua recoltă! Poate o să mai și vând”, spune Marcel Mihalcea.

Pe Marcel Mihalcea foarte des l-a bătut gândul să renunțe la tot: „când tu ai de luat 3-400 de milioane de lei pe lapte și nu primești banul la timp și vezi că vine toamna și nu ai furaje în curte, atunci ce gând te bate?”

Deocamdată și-a propus să mențină nucleul de vaci cu lapte, dar să crească, în paralel, și un lot de metis de carne; să însămânțeze rasele Holstein cu Charolaise. „Dacă nu-ți convine prețul laptelui, ai lăsat vițelul să-ți sugă la vacă și într-un an de zile l-ai făcut de câteva sute de kilograme. L-ai vândut și ți-ai luat banul.

Dacă vezi că prețul este bun la lapte, nu mai lași vițelul să sugă. În cumuna Cudalbi mai este un fermier care procedează în acest fel. Din creșterea vacilor de lapte nu se poate trăi în România. Noi avem câte 50 de animale, trebuie să ne dăm pe metis de carne...”, prefigurează viitorul Marcel Mihalcea.
„Trebuie să ai o rezervă de câteva mii de euro bune în buzunar ca să poți întreține 30-40 de animale. Numai pe stabulație”.

 

Problema îngrijitorilor de nădejde

Marcel Mihalcea ne spune că „vaca cu lapte nu poți s-o crești decât să stai „călare” pe fermă de dimineața și până seara! Dacă nu stai lângă îngrijitor, el la ora 9 sau la 10 își termină treaba și se duce la bar sau acasă la televizor. Pe el nu-l mai interesează că trebuie să dea drumul la taur pentru montă!”, spune fermierul.

În ferma zootehnică lucrează trei îngrijitori. Unul este de bază, Ionică, și se ocupă numai de instalațiile de muls. Fermierul ne-a declarat că nu găsește oameni nici pentru un salariu de 2000 lei. Unii au stat doar o lună, cât au avut nevoie de bani, apoi... au plecat!

„Cel pe care îl am la muls e plătit cu 7 milioane lei vechi pe lună, cu 20 de pachete de țigări și cu tot ce vrea el: azi vrea bere, mâine vrea suc, poimâne vrea vin. Cafeaua-i cafea. Deci are toate condițiile: mâncare, dormit, totul începând de la căldură, lumină; nu plătește nimic, inclusiv cablu și internet îi asigur”, spune fermierul.
Cu ceilalți doi îngrijitori procedează astfel: unul muncește o zi, celălalt o zi, deci 15 zile pe lună de om, fiind plătiți cu 600 lei fiecare.


Ce ia pe mere dă pe pere!

O cheltuială la zi, în ferma lui Mihalcea, s-ar duce undeva la 800 lei. Ne face un calcul sumar (în lei vechi). „Baloții (20 bucăți la prețul de 20 lei/buc) costă patru milioane, silozul - l milion, ceilalți baloți de pănuși, unul costă vreo 10 lei, cu tot cu borhotul, premixurile... cheltuiala se ridică undeva la aproape 8 milioane lei. Iar tu mulgi 350 l de lapte și iei chiar 8 milioane pentru care cheltui tot opt. Ce iei pe mere dai pe pere! Unde este profitul?” , se întreabă fermierul.

Anul trecut, a vândut vreo 25 viței de 2-3 zile, cu 500 de lei exemplarul. Vițelele le-a oprit pentru reproducție. A mai păstrat și doi tauri, un metis și un Charolaise, pe care-i folosește la monta vacilor. „Care mi se pare mie că e vaca foarte bună de lapte, o încrucișez cu metisul!”, spune crescătorul. 

 

DERANJ PREA MARE PENTRU… FINANȚARE! 

Unele proiecte de finanțare europeană nu le mai poate accesa, deoarece a depășit vârsta limită. Pentru altele, nu are bani suficienți de cofinanțare. „Ca să fac un proiect de 100.000 euro, trebuie să am jumătate disponibil. Nefiind banul, te duci la bancă. Calculezi: dobânda, comisionul celui care face proiectul, avizele și alte cheltuieli, iar în final îți rămâne și ție un 20 la sută!

Nu mai vorbim de faptul că statul nu-ți face plata la timp; îți aprobă proiectul, te apuci de el și când ai ajuns la un anumit prag, depui hârtiile. Durează trei-patru luni până îți face decontul. Mai este și TVA de plătit. Când faci socoteala, îți dai seama că deranjul e prea mare și stresul e la fel. Asta este părerea mea!”, e convins fermierul.

SECTORUL VEGETAL - O GAURĂ NEAGRĂ!?

Marcel Mihalcea are o suprafață de teren de 30 hectare, pe care cultivă furaje. În 2012, n-a avut lucernă, ci numai păpușoi. A fost un an foarte prost. Din porumb, cultură sub orice critică, abia a făcut 200 tone de siloz. Terenul e amenajat pentru irigat, dar apa nu a mai ajuns la Cudalbi de mai bine de trei ani. Nimeni nu irigă, căci  este scump!

În plus, fermierul are teren, dar nu și cu ce să-l lucreze. „E o gaură neagră cultura mare, dacă nu ai utilaje! Ai luat tractor și n-ai presă, nu ai făcut nimic! Ai presă și nu ai cositoare, n-ai făcut nimic! Când ai toate astea și n-ai de încărcat, iar n-ai făcut nimic! Și când faci o socoteală... trebuie să mai mulgi vacile vreo 6-7 ani sau 10 să amortizezi investiția.

Cel mai bine e așa: pământul l-ai dat în arendă și ai luat banul grămadă, frumos, pe arendă. Cumpăr furajul de la o persoană din Movileni, care are 80 hectare de lucernă. Îi dau în primăvară 200 milioane lei vechi, perioadă în care șchioapătă și el cu banii. Apoi, mă duc și-mi iau frumușel furajele”, spune fermierul.

Potrivit calculelor lui, terenului cultivat nu aduce câștig, numai pierdere. „Am găsit de am arat cu 3 milioane hectarul. Am dat 90 de milioane pe arat, mai dau 90 pe discuit și semănat, și uite așa s-au făcut 180 milioane lei vechi. Mai dau pe sămânță, pe erbicidat, pe fertilizat ceva bănuți și ajung la 250-300 de milioane. Dacă dau terenul în arendă, îmi rămân mie acești bani, la care se adaugă venitul din arendă. În final mă aleg cu 450 milioane lei vechi economisiți”, a conchis Marcel Mihalcea.

Vizualizat: 2495 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [7]  
Pagini: [1]  1   
7.
La 50 de capete si 30 de hectare.....trebuia sa ai un profit bunicel ...chiar de platesti utilajele!! ...
|
05. 03, 2015. Sunday 12:36
Dar subventii pe animale nu iei? La 50 de buc sunt cv banuti....chiar frumosi! Iar daca vinzi laptele la procesator ar trebui sa mai iei la tva din contract care iti da statul pe litrul de lapte.....la o estimare la "rece" cred ca ai uitat pui in jur de 30000 lei :)
6.
Pfff
|
04. 17, 2014. Thursday 15:53
Eu sunt la o ferma in Danmerca de 190 vaci mulgatoare si suntem 2 oameni. Lucram in jur de 8-9 ore pe zi. 3 oameni la 32 de vaci e foarte mult. Ar fi de ajuns doar 1 singur om daca ar exista niste utilaje care ar fi lucrul esential. Tu nu ai tractor , cositoare, ierbicidator, semanatoare, plug...etc, ce castig vrei sa ai ? La momentul actual sunt foarte scumpe lucrarile privind agricultura.
5.
e greu
|
02. 02, 2014. Sunday 21:19
nu ai pamant si utilaje normal caiei pe mare dai pe pere sau ce iei pe mere dai pe pere
4.
salutare
|
01. 28, 2014. Tuesday 14:00
eu sunt la o ferma di n germania ,patronul are 57 de capete de muls si 11 gestante si 14 vitei ...sunt doar eu cu el si nu stam de dimineata si sara la ele si nu consuma atat de mult mancare ,,,,bafta multa si eu sper ca pe viitor sa am o mica ferma
3.
socoteala de acasa
|
11. 09, 2013. Saturday 01:04
nu te pricepi la socoteli deloc,motiv pentru care nu ai cum sa castigi si nu inteleg tu ce faci in ferma aia daca ai trei angajati;te contrazici singur
2.
Are dreptate Marcel.
|
09. 17, 2013. Tuesday 18:41
Asa e in zootehnia Romaneasca.Muncesti foarte mult,ai pierderi de animale, ai cheltuieli uriase cu furajele si trebuie sa fii fericit ca poti supravietui,
1.
FARA STRES
|
08. 12, 2013. Monday 12:07
greu iti merge prietene
Rezultate: [7]  
Pagini: [1]  1   

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?