Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Noroc cu subvenţia pe calitate!

Publicat: 13 august 2010 - 10:00
1 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

Ioan Beidac, de loc din comuna bihoreană Şinteu, s-a stabilit cu familia sa, de origine slovacă, în localitatea Mădăras, în anul 1978. A plecat, după terminarea liceului, la Oradea, unde a lucrat timp de 15 ani în cadrul Ministerului de Interne. S-a întors în sat în urmă cu mai bine de 10 ani şi s-a apucat de agricultură. La început, a cumpărat pământ, cu gândul că îl va cultiva şi va face din asta o afacere. Nu a mers, aşa că în 1992 s-a apucat de creşterea vacilor.

Click pe poza pentru galerie!

De ce vaci?

“Cred că plăcerea asta de a creşte vacă mi-a rămas de când eram copil. Pur şi simplu mi-o fost drag. Chiar şi la penitenciarul Oradea, unde am lucrat, când n-a avut cine să meargă la vaci, am renunţat la uniformă şi m-am dus în grajd, pentru că mi-a plăcut”, povesteşte Ioan Beidac.

În prezent are are un efectiv de 20 de vaci, 6 juninci gestante şi 4 viţei. Vacile le-a cumpărat din zonă, dar a căutat întotdeauna să fie animale de calitate. Au fost foarte scumpe, dar sunt toate “cu pedigree” şi este foarte mulţumit de ele. Producţia medie pe fermă, în perioada de iarnă, este destul de slabă, cam la 15-16 litri pe zi pe cap de vacă. Vara, însă, este mult mai bine şi, după cum spune, sunt vaci care au dat chiar şi 7.000 de litri.

Laptele îl livrează la procesatorul Friesland din Satu-Mare. Pentru că livrează lapte bun, primeşte şi subvenţia pe calitate. Cu toate bonusurile şi cu subvenţia de la fabrică a luat peste 14 mii de lei vechi pe litrul de lapte. Într-adevăr, dacă nu este calitate, preţul primit nu trece de 7 mii de lei pe litru. “Avem noroc mare că subvenţia se plăteşte pe calitate şi, aşa, ne străduim să fie cât mai bine. Dacă greşim, şi nu facem un lapte de calitate, procesatorul nu ne plăteşte”, spune fermierul.

De fermă se ocupă împreună cu soţia, unul dintre băieţi fiind la şcoală, iar celălalt, plecat în străinătate.

Hrana pentru animale o produc singuri. Au 13 hectare de pământ şi mai iau şi în arendă. Siloz n-au făcut până acum, principalele furaje spre care s-au orientat fiind fânul şi abracul, adică orz, grâu şi porumb, pe care le macină şi le amestecă în ferma proprie.

 

Se poate trăi, împreună cu familia, din creşterea vacilor?

“Eu sunt mulţumit. Se poate trăi nici foarte bine, dar nici rău. Dacă n-ar trebui să investeşti încontinuu, ne-ar merge şi mai bine. Acum tocmai am tras curentul, care m-a costat 83 de milioane, în bani vechi. Urmează împrejmuirea, care costă peste 80 de milioane, numai sârma şi stâlpii de beton, ca să fie lucrul făcut aşa cum se cere”, spune Ioan Beidac.

Aş dori să mai cumpăr câteva vaci, însă deocamdată trebuie să finalizez investiţiile în fermă, ca să fie la standardele sanitare-veterinare. Grajdul este prevăzut pentru 60 de capete şi ar fi păcat să rămână pe jumătate gol. Probabil peste doi sau trei ani o să mai cumpărăm animale şi aunci o să putem spune că trăim şi noi bine.

Acum e musai să mergi mai departe. Dacă te sperii de orice, şi dai înapoi, nu mai faci nimic. Sunt, într-adevăr, probleme. Azi e bine, mâine-i mai rău, da’ trebe să mergi înainte”, spune, optimist, Ioan Beidac.

 

Articol publicat în revista Ferma nr. 2(46)/2007

Vizualizat: 528 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
1.
subventii
|
03. 18, 2010. Thursday 07:38
stiti de ce nu primim subventiile pe ha, pentru ca nu stiu care destept s-a trezit sa reconfigureze blocurile fizice; am primit avansul prin noiembrie, acum nu mai e bun dosarul ca la reimpartirea asta[gaselnita sa nu se dea banii];de fapt subventia nu este pentru noi in felul asta e pentru firmele care produc seminte, substante si ingr. daca banii vin doar sa achitam facturile
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga VIITOR PENTRU SATE - VRANCEA Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?