Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Nils a făcut credit bancar ca să preia ferma familiei

Publicat: 27 noiembrie 2017 - 23:49
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În cadrul vizitei de lucru organizată de Holland Dairy House în Olanda, prima fermă la care am poposit a fost cea a lui Nils den Besten, situată la marginea localităţii Brandwijk, la 30 de km de Rotterdam. Tânăr şi educat, Nils den Besten a preluat ferma părinţilor săi în 2008 şi face parte din noua generaţie de fermieri olandezi. 

Implicat în viaţa socială a comunităţii, den Besten este preşedinte zonal în cadrul cooperativei Friesland Campina şi anterior acestei funcţii a fost preşedintele Organizaţiei tinerilor fermieri (NAJK).

Nils den BestenClick pe poza pentru galerie!Ferma lui Nils are un efectiv de 100 vaci de lapte din rasa Holstein şi 60 ha teren agricol, o dimensiune tipică pentru agricultura olandeză care continuă să fie structurată în jurul unor ferme mici, individuale, deţinute de fermieri membri ai cooperativelor agricole.
Pentru a prelua ferma familiei şi pentru dezvoltarea fermei, Nils den Besten a făcut un credit bancar de 1,7 milioane euro pentru 25 de ani.
Jovial şi zâmbitor, deşi are un program încărcat, fermierul a discutat cu grupul nostru pentru mai bine de o oră. Soţia lucrează în domeniul medical şi are grijă de copii iar Nils are un angajat fără normă întreagă care îl ajută în activitatea din fermă, în special atunci când acesta lipseşte. Privită prin ochii fermierilor români (din grupul nostru) această fermă pare că nu străluceşte de curăţenie. Dar fermierul ne-a explicat că îşi dedică timpul celor mai importante activităţi iar o mare parte din intervalul de lucru este alocat completării situaţiilor/actelor oficiale.

Păşune cultivată de bună calitate
Păşunatul este benefic nu numai pentru sănătatea vacilor, dar de numărul orelor petrecute de vaci pe păşune este condiţionată primirea unui bonus în preţul laptelui. „Pentru noi este importantă imaginea fermei şi a industriei laptelui în ochii consumatorilor olandezi. Există în Olanda o îngrijorare privind protecţia mediului şi a animalelor, noi trebuie să fim transparenţi şi deschişi cererilor societăţii”, a spus Nils den Besten. În Olanda, aproape 85 la sută din totalul fermelor de lapte au aderat la programul naţional de întreţinere a vacilor pe păşune. Pentru ca fermierul să primească un spor la preţul laptelui, vacile trebuie să fie pe păşune minim 6 ore pe zi timp de 180 de zile pe an. Terenul fermei este folosit pentru păşunat şi pentru obţinerea de siloz din iarbă. Păşunea este cultivată cu un amestec de graminee care asigură, împreună cu suplimentul de concentrate, o raţie echilibrată.
Fermierul încearcă permanent să optimizeze costurile de producţie, în principal costul furajelor. Sistemul de management al efectivului permite urmărirea fiecărui animal: producţia de lapte, consumul de furaje suplimentare şi activitatea de reproducţie.
Sistemul de întreţinere a vacilor este clasic: stabulaţie liberă cu cuşete individuale de odihnă, alee de mişcare cu grătar din beton pentru evacuarea dejecţiilor şi alee centrală de furajare.
Pentru uşurarea muncii şi reducerea timpului de lucru ferma este automatizată, fiind dotată cu roboţi. Astfel, curăţarea aleilor de furajare se face cu un robot automat Lely Discovery iar mulsul se face cu doi roboţi de muls DeLaval.
Furajarea se face cu un amestec unic furajer şi supliment de concentrate care se adiministrează automat fiecărei vaci, în funcţie de producţia de lapte. Pentru realizarea amestecului de furaje este folosită o remorcă amestecătoare Trioliet Solomix 2-1600.
În fermă Nils păstrează numai tineretul femel iar viţeii masculi îi vinde imediat după fătare. Deoarece creşterea efectivului este limitată de suprafaţa de teren deţinută, la o parte din efectiv însămânţarea artificială se face cu material seminal de la rase de carne.
Datorită efectivului mare de animale şi suprafeţei relativ reduse de teren agricol, condiţiile de mediu sunt foarte stricte. Ferma este dotată cu o platformă de gunoi pentru stocarea dejecţiilor produse de fermă timp de minim 6 luni. De altfel, pentru a primi autorizaţiile de mediu fiecare fermă trebuie să demonstreze că dispune de teren propriu sau închiriat pentru împrăştierea gunoiului. Există şi prestatori de servicii care preiau gunoiul din ferme şi îl împrăştie pe alte terenuri, contra sumei de cca 12 euro/tonă.

Cooperativa aparţine fermierilor
Friesland Campina, cea mai mare cooperativă de acest tip din Olanda este alcătuită din 17.000 de membri activi. Primirea de noi membri este acum închisă; mai pot să devină membri numai fermierii activi care preiau „ştafeta” de la un agricultor/membru al cooperativei care se retrage.
Fermierii predau laptele unităţilor de procesare ale cooperativei. Pentru acesta primesc un preţ, de obicei egal cu preţul pieţei. La sfârşitul anului, după ce se face bilanţul activităţii cooperativei, o parte din profitul realizat se împarte fermierilor iar diferenţa se reinvesteşte.
Putem spune că fermierii membri ai cooperativei sunt un fel de „acţionari”, ei primind dividende în urma activităţilor economice ale organizaţiei. Asta spre deosebire de situaţia din ţara noastră, unde sunt foarte puţine cooperativele care au propria unitate de procesare - aceasta fiind şi comparaţia făcută de fermierii români: „Diferenţa cea mai mare este forma de organizare, relaţia dintre procesator şi fermier. Acolo fermierii sunt acţionari ai cooperativelor/companiilor de procesare, toată lumea este interesată să aibă un preţ corect. La noi, procesatorii mari care colectează lapte de la fermieri sunt companii independente”, a comentat cele văzute Ervin Berde, un alt membru al grupului nostru.
“A fost o experienţă plăcută, am avut ce să vedem, multe lucruri interesante. M-a uimit munca simplă, dar şi dotările avansate din grajd. Fermierii olandezi nu sunt stresaţi deloc; chiar dacă au credite mari, sunt foarte relaxaţi. Munca este simplificată, dar la noi este un vis... la peste 200 de mii de euro cât este un robot, nu ştiu cine îşi poate permite. Dacă dobânda ar fi mică, de 0,5-1% pe an, ar fi accesibil. Îmi place mult şi sistemul de învăţământ, îi pregăteşte de la început, astfel că atunci când termină studiile au cunoştinţe practice foarte multe, spre deosebire de ce e la noi, cu foarte multă teorie şi cam atât”, consideră Mihai Moldovan, fermier din Alba.

Controale mai mult preventive
Nils den Besten ne-a spus că a avut în ultimi doi ani un singur control. Şi acela pentru tancul de motorină. Iar în situaţia în care în urma unui control sunt găsite probleme, fermierul olandez primeşte un termen de câteva luni, până la un an, pentru remediere (în funcţie de gravitate) şi abia apoi, la următorul control, dacă situaţia se repetă, este amendat.
Ervin Berde consideră că „pentru noi sună frumos, dar nu ştiu dacă România şi fermierii noştri sunt pregătiţi pentru aşa ceva. Să zicem că de mâine nu mai avem atâtea controale şi frecuş din partea autorităţilor, dar oare am respecta tot ce trebuie respectat? Spre exemplu, managementul dejecţiilor. Nu ştiu dacă avem încă disciplina aceasta de a respecta legile. Aici olandezii sunt în faţa noastră cu mult. Chiar dacă nu au controale au această disciplină în a respecta legile. Şi totul se rezumă la bani ca să respecţi toate legile. Probabil că la noi va trebui să mai treacă generaţii până vom ajunge în situaţia lor”.

„Prin această vizită de lucru ne-am dorit ca fermierii români să cunoască, la faţa locului, felul în care muncesc fermierii olandezi, formele de organizare şi acţiune ale acestora, astfel încît tehnologia companiilor implicate în industria laptelui din Olanda să fie transferate şi în România”, ne-a declarat Pieter Helfferich, managerul companiei Agriprogress şi cordonatorul proiectului Holland Dairy House.
Format din 15 companii olandeze, grupul Holland Dairy House este un partener de încredere pentru dezvoltarea potenţialului sectorului de lapte şi al produselor lactate din România.
Toţi cei interesaţi de sectorul producţiei de lapte sunt invitaţi să viziteze standul Holland Dairy House de la INDAGRA 2017.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 18/201 (editia 15-31 octombrie)

 

Vizualizat: 1258 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Pariul unui tânăr fermier, Cătălin Alb

Pariul unui tânăr fermier, Cătălin Alb

Deşi are numai 24 de ani, Cătălin Alb a acumulat destulă experienţă la ferma pe care o administrează împreună cu tatăl său, în localitatea Şeitin din judeţul Arad. Lucrează 90 de hectare, marea majoritate luate în arendă, şi creşte 40 de vaci pentru lapte. La vârsta de 11 ani a urcat pentru prima oară într-un tractor, dar marea sa pasiune este zootehnia.

Redactor: Liviu Gordea
Imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sub media europeană la consumul cărnii de porc Intermediarii fac legea şi peste Prut
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?