Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

N-ai platformă de gunoi, rămâi fără subvenţii

Publicat: 06 iunie 2017 - 20:31
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Pentru obţinerea avizelor de funcţionare a fermelor zootehnice, considerăm necesar să vă prezentăm anumite elemente legislative mai delicate în acest demers. Una din problemele ridicate de către autorităţile de mediu este managementul dejecţiilor, în special depozitarea lor până la reintegrarea acestora în mediu. 

Această abordare legislativă este deosebit de utilă în cazul în care, pe raza unităţilor administrative unde se doreşte a înfiinţa exploatarea zootehnică, există platforme comunale de depozitare a dejecţiilor. În cazul în care nu există aceste platforme, obligatoriu trebuie realizată platformă individuală.
Pentru echivalarea diferitelor specii şi categorii de animale, pe baza cerinţelor nutriţionale şi a cantităţii de dejecţii produse de unul sau mai multe animale, cumulând 500 kg greutate vie, se utilizează unitatea de măsură standard - unitate vită mare (UVM).

DejectiiClick pe poza pentru galerie!

Norme de mediu pentru ferme de până la 100 UVM
Codul de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole este aprobat prin Ordinul nr. 990/1809/2015 (MO nr. 649/27.09.2015) pentru modificarea şi completarea Ordinului comun al ministrului Mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului Agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 1182/1270/2005. Anexa la Ordinul anterior menţionat precizează că „Depozitarea şi procesarea gunoiului de grajd din fermele cu un număr de animale de până la 100 UVM se poate face în depozite individuale sau în platforme comunale”
Anexa deciziei nr 221.983/GC/12.06.2013 prevede la alin 3 şi 4 că:
- Depozitarea şi procesarea gunoiului de grajd din fermele care nu necesită acord de mediu (a căror mărime este de până la 100 UVM) se poate face în depozite individuale sau comunale. Pentru fermele de peste 100 UVM, depozitarea şi procesarea gunoiului de grajd se face în conformitate cu cerinţele acordului/avizului de mediu eliberat pentru ferma respectivă.
- În funcţie de condiţiile locale specifice, autorităţile administraţiei publice locale trebuie să decidă asupra sistemului de stocare a gunoiului de grajd din unitatea administrativ-teritorială (sistemul comunal, sistemul individual sau o combinaţie a celor două sisteme).

Autorităţile locale pot realiza platforme comunale de gunoi pentru fermieri cu bani de la Mediu
Realizarea platformelor comunale este o soluţie tehnică care poate fi adoptată de comunităţile locale, mai ales că sunt şi bani alocaţi de la Ministerul Mediului pentru realizarea acestor construcţii.
Trebuie ţinut cont că fermierii care au sector zootehnic şi care beneficiază de sprijin de la Guvern sau de la Uniunea Europeană au obligaţia să deţină o platformă de depozitare dejecţii conformă sau să existe pe raza comunei o platformă comunală de acest tip. Nerespectarea acestei norme poate duce până la excluderea de la plată a fermierului. De asemenea, şi garda de mediu sancţionează destul de drastic depozitarea necorespunzătoare a dejecţiilor. Prin urmare, Autorităţile publice locale au un instrument deosebit de util pentru a veni în sprijinul fermierilor persoane fizice sau juridice care au capacităţi de producţie de până la 100 UVM. Prin concentrarea într-un singur punct a depozitarii dejecţiilor este mai uşor de controlat, manipulat, gestionat şi reciclat gunoiul de grajd şi se pot atrage venituri suplimentare la bugetul local.
Avantajele realizării platformei comunale sunt de ordin tehnic, economic şi de mediu. Având într-o comunitate sute de platforme de depozitare a dejecţiilor, individual dispuse aleatoriu pe raza comunei, nu reuşeşti să realizezi un management eficient de transport, depozitare, reciclare şi control al acestor platforme. În plus, efortul financiar pentru realizarea acestora este numai al fermierului. Apoi aceste platforme trebuie realizate conform normelor în vigoare cu autorizaţii de construire, avize de la diferite instituţii ale statului, ceea ce ar duce la supra-aglomerarea cu documentaţii şi avize a instituţiilor implicate în procesul de autorizare.

Depozitarea temporară a gunoiului
Cu privire la soluţia tehnică - în caz de umplere a platformei comunale - de depozitare temporară a gunoiului, Ordinul nr. 990/1809/2015 precizează că în cazuri excepţionale, de exemplu din motive de transport sau de capacităţi limitate de depozitare, gunoiul poate fi depozitat până la un an în câmp cu respectarea unor condiţii minime.


CINCI CONDIŢII PENTRU IMPLEMENTAREA SISTEMULUI COMUNAL
Opţiunea cu privire la depozitare (comunală sau individuală) este lăsată la latitudinea autorităţii locale. Consiliul Local poate obliga, prin HCL, persoanele fizice şi juridice să depoziteze gunoiul de grajd numai pe platforma comunală, adică autoritatea locală a optat numai pentru sistemul comunal.
Legiuitorul precizează că sistemul comunal este preferabil în acele cazuri în care sunt îndeplinite una sau mai multe condiţii din cele cinci prevăzute în legislaţie.
Luăm ca exemplu un proiect de fermă cu 9500 păsări - 30 UVM, în cazul căruia toate cele cinci condiţii sunt îndeplinite:
• Comuna poate oferi servicii de transport a gunoiului sau fermierii dispun de mijloace corespunzătoare;
• Distanţa până la platformă să fie de maxim 2,5 km (distanţa dintre locaţia din proiectul propus şi platformă este de 35 metri liniari);
• Gestionarea gunoiului poate fi integrată în schema de colectare şi procesare a resturilor menajere deja existente (la nivel local există un plan de management al gunoiului de grajd/ a resturilor menajere, aprobat prin HCL, deci platforma comunală există şi funcţionează);
• Comuna poate utiliza anumite spaţii amplasate favorabil, de exemplu un complex zootenhic dezafectat (ferma care face obiectul proiectului propus, cât şi platforma comunală este pe amplasamentul fostelor adăposturi de vaci al CAP);
• Spaţii de depozitare individuale situate la o distanţă de minim 500 m de ultima casă (nu este cazul, fiind vorba de o platformă comunală).


LEGISLAŢIE ÎN DOMENIU
• Directiva 91/676/CEE privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole şi Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 de adaptare la Decizia 1999/468/CE a Consiliului a dispoziţiilor privind comitetele care asistă Comisia în exercitarea competenţelor de executare prevăzute de actele care fac obiectul procedurii menţionate la articolul 251 din Tratatul CE.
Ultimele regelementări naţionale:
• Decizia Comisiei Interministeriale pentru aplicarea Planului de Acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole cu nr. 221983/GC/12.06.2013 privind Programul de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole;
• Ordinul nr. 990/2015 (MO nr. 649/27.08.2015) pentru modificarea şi completarea Ordinului Ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al Ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 1182/1270/2005 privind aprobarea Codului de bune practice agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole;
• Ordinul nr. 352/636/54/2015 (MO nr. 363/26.05.2015) pentru aprobarea normelor privind ecocondiţionalitatea în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri în România.

 

 


Articol publicat in revista Ferma nr. 10 (193) din 1-15 iunie 2017

Vizualizat: 1148 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Mewi la Agromalim 2019 ARTEX - Structuri uşoare acoperite
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?