Concurs Ferma
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Mulgeţi pe cât hrăniţi?

Publicat: 25 mai 2017 - 16:51
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Ştim că lactaţia unei vaci durează 305 zile, iar cantitatea de lapte obţinută variază în limite destul de mari. De la fătare, când se declanşează lactaţia, şi până la circa trei luni, producţia de lapte creşte, atingând un maxim la trei luni, iar dacă vaca este hrănită corespunzător, cantitatea de lapte se menţine constantă o perioadă, după care începe să scadă. 

Despre modalitatea de hrănire a vacilor în primele trei luni de lactaţie am scris într-un articol anterior. În continuare prezint modul în care trebuie să hrănim o vacă după cele trei luni de lactaţie.

Vaci care mananca

Furajarea vacilor corelat cu producţia de lapte
Întrucât perioada de stabulaţie a vacilor s-a terminat, voi prezenta în continuare hrănirea vacilor de lapte (în lactaţie) în perioada de vară. După trei luni de lactaţie, cerinţele nutritive ale vacilor vor fi calculate în funcţie de producţia realizată (tabelul 1).
Vara, furajele verzi pot constitui intregral raţia vacilor cu producţii de 13-15 litri de lapte. La producţii superioare, se asigură furaje concentrate în cantitate de 0,1-0,3 kg/litru de lapte. În practica hrănirii vacilor de lapte este importantă menţinerea constantă a raţiei. Schimbările bruşte diminuează activitatea microorganismelor ruminale şi afectează procesele fermentative, cu repercusiuni asupra calităţii şi cantităţii laptelui.

Variante de hrănire în perioada păşunatului
Pentru că în lunile mai-iunie, chiar şi în cazul pajiştilor naturale, există masă verde în abundenţă, se poate asigura un consum de 70 kg de furaj verde, fără o administrare suplimentară de masă verde. Deci în această perioadă a anului, baza unei raţii o constituie masa verde păşunată, care poate susţine o producţie de 9-13,5 litri lapte (tabelul 1). Deoarece în aceste pajişti predomină gramineele şi plantele din alte familii botanice (80-90%), asigurarea energetică fiind mai mare, atunci pentru corelarea energo-proteică este bine să se intervină cu un concentrat bogat în proteină, respectiv cu 2 kg tărâţe de grâu. Raţia de bază formată din pajişti de câmpie corectată cu tărâţe de grâu asigură o producţie de lapte de cca 18 litri.
În perioada de lactaţie de după 100 zile, una din multele situaţii posibile este prezentată în raţia din tabelul 1. După modelul cunoscut, am stabilit pentru început necesarul în energie şi ceilalţi principii nutritivi pentru o vacă de 650 kg şi o producţie de 25 l lapte/zi.
Întrucât într-o fermă nu toate vacile dau producţii de 25 litri de lapte, este necesar a se face o hrănire diferenţiată, şi anume: cele care dau până la 13,5 l lapte este suficient să consume doar furaj verde, până la cca 18 litri se suplimentează cu concentratul de corecţie (tărâţe), iar peste această producţie, până la 25 l lapte, se suplimentează raţia cu amestec de producţie.
Verificarea raţiei confirmă satisfacerea valorilor de necesar ale vacii cu o structură în care ponderea masei verzi este de circa 63%, iar a concentratelor de circa 37%.
Desigur că variantele de hrănire în perioada de vară sunt multiple. Ele depind de zona geografică în care este situată ferma şi de furajele verzi pe care crescătorul le are la dispoziţie. Dacă nu se practică o furajare corelată cu producţia de lapte, se poate face risipă de furaje, mai ales de furaje proteice, care sunt scumpe. Dar se poate ajunge şi în extrema cealaltă, în care nu se permite vacii să îşi atingă potenţialul productiv.

 

TABELUL 1 - RAŢIE PENTRU VACILE CU O PRODUCŢIE DE PÂNĂ LA 25 LITRI DE LAPTE

 tab1-vaci-mai2

 

 

NOTĂ: Structura raţiei: furaje verzi - 63,6; concentrate - 36,4% (0,36 kg/litrul de lapte); raport Ca/P - 1,2/1; raport proteic - 79 g PDI/UNL; 90 g PD/UN.
LEGENDĂ:
UN - Unităţi nutritive
UNL - unităţi nutritive lapte;
UIDL - unitatea de încărcare digestivă pentru vaca de lapte;
PD - proteină digestibilă
PDIN - proteină digestibilă la nivel intestinal permisă de conţinutul în azot al raţiei;- PDIE - proteină digestibilă la nivel intestinal permisă de conţinutul în energie al raţiei

 

TABELUL 2 - STRUCTURA AMESTECULUI DE PRODUCŢIE (NR. 1)

Amestecul de producţie poate fi format din: triticale, orz, ca furaje energetice şi şrot de floarea-soarelui, ca furaj proteic. La acestea se adaugă partea minerală formată din sare, carbonat de calciu, fosfat dicalcic şi premix vitamino-mineral.

tab2-vaci-mai2

Articol publicat in revista Ferma nr. 9 (192) din 15-31 mai 2017

Vizualizat: 398 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!