Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

„Mioriţă Laie Bucălaie” - în vizită la fraţii noştri oieri de peste Prut

Publicat: 10 ianuarie 2020 - 15:32
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Pe când estimam că în acest an perioada expoziţiilor, simpozioanelor şi consfătuirilor din oierit s-a terminat, iată că am primit o invitaţie surprinzătoare tocmai de la Asociaţia Crescătorilor de Ovine şi Caprine din Republica Moldova. Membrii acestei asociaţii au hotărât ca în data de 9 noiembrie 2019 să organizeze, la Cimişlia, un simpozion, iar în ziua următoare o grandioasă expoziţie de ovine cu genericul “Mioriţă Laie, Laie Bucălaie”.

La ambele evenimente au participat invitaţi din Spania, România, Bulgaria, Rusia, Ucraina, Armenia, Kazahstan, Kyrgyzstan, Uzbekistan şi Arabia Saudită. Delegaţia românească a fost reprezentată de Asociaţia Crescătorilor de Ovine şi Caprine „Păstorul Crişana” din judeţul Arad, Asociaţia pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor Popăuţi Botoşani şi Asociaţia Naţională a Crescătorilor de Capre din România (Caprirom).
În prima zi, simpozionul şi discuţiile s-au desfăşurat la sediul Primăriei din Cimişlia. A fost o surpriză pentru majoritatea participanţilor buna organizare a acestui eveniment. În sala de consiliu a primăriei s-au prezentat lucrările ştiinţifice şi informările din fiecare ţară, moderate în limba română de către Pavel Prisăcaru, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Ovine din Republica Moldova. Traducerea s-a făcut simultan la cască în limbile română, rusă şi engleză.

Georgeta Mincu (mijloc), ministrul agriculturii din Republica Moldova, în vizită la standul delegaţiei RomânieiClick pe poza pentru galerie!

Assaf - oaia cu 600 litri de lapte per lactaţie
Dintre toate lucrările prezentate s-a evidenţiat o amplă şi bine documentată lucrare în numele Asociaţiei Crescătorilor de Ovine de rasă Assaf, condusă de José Florez Estrada, din Spania. În prezent, spaniolii cresc aproape 1,1 milioane de oi Assaf, din care peste 130 mii sunt în controlul producţiei de lapte.
Rasa Assaf, formată cu câţiva zeci de ani în urmă în Israel, prin încrucişarea dirijată dintre rasele Awassi şi Friză, precizau experţii spanioli, a găsit condiţii bune în Spania, unde este principala rasă specializată pentru producţia de lapte, exploatată de spanioli mai ales în zona Castilia.
De câţiva ani, au înfiinţat un Centru de selecţie genetică, numit Ovigen, unde aplică şi selecţia după markeri genetici moleculari pentru sporirea cantităţii şi calităţii laptelui. Astfel, în fermele care respectă condiţiile de bunăstare s-a ajuns ca oile adulte Assaf să producă 500-600 litri de lapte pe lactaţie, din care 80-85% lapte muls.
Această prezentare a trezit interesul multor participanţi la consfătuire, inclusiv al delegaţiei române, pentru această rasă şi s-au purtat discuţii privind sensibilitatea oilor Assaf la boli şi despre adaptarea lor la condiţii variate de mediu.

Performanţe superioare la Karakulul românesc
Din partea României, prima prezentare a fost făcută de Ionică Nechifor, directorul Staţiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor Popăuţi, Botoşani, care a enumerat obiectivele unui management eficient al fermelor de ovine şi totodată a evidenţiat rasele nou omologate sau în curs de omologare ale oii Karakul.
Mai mulţi, participanţi au apreciat că performanţele oilor Karakul de la Popăuţi sunt superioare celor din ţara lor şi ar dori o colaborare cu Staţiunea românească.
A urmat apoi Andreea Anghel, doctor în biologie şi vicepreşedinte al Caprirom, care a informat participanţii că în Registrul Genealogic al acestei asociaţii sunt înregistrate 170.000 de capre înscrise în controlul performanţelor productive. În curând, Caprirom va începe un program de cercetare pentru a determina gena responsabilă de biosinteza cazeinei, pentru a creşte nivelul de proteină din lapte şi implicit randamentul de transformare a laptelui în brânzeturi. Asociaţia are în vedere şi crearea şi consolidarea unei populaţii de caprine specializate pentru producţia de carne.
Personal, am prezentat câteva soluţii inovative şi de precizie în creşterea oilor, practici care încep să se aplice în unele ţări din estul Europei.
Reprezentanţii din ţările din estul Republicii Moldova s-au referit în mare parte la creşterea oilor Karakul cu performanţe superioare, în special în Kazahstan şi Uzbekistan. Spre mirarea tuturor, reprezentanta Ucrainei a subliniat că efectivele de ovine în această ţară au scăzut dramatic.
După prezentări, au urmat discuţii constructive despre posibilităţile de colaborare pe teme de interes comun şi vizite reciproce.

Stand tradiţional românesc la Iarmarocul „Mioriţă Laie Bucălaie”
În a doua zi, prima grijă a delegaţiei din România a fost amenajarea standurilor tradiţionale cu expunerea de manechine îmbrăcate în portul naţional din sudul Transilvaniei şi din nordul Moldovei, precum şi pielicele de miei Karakul de diferite culori şi nuanţe.
Deschiderea expoziţiei de ovine de la Cimişlia, în prezenţa a numeroşi admiratori, a fost oficiată cu mare fast de Pavel Prisăcaru. Apoi au luat cuvântul câţiva reprezentanţi din ţările invitate, după care cu toţii am vizitat ovinele expuse în boxele colective. Grupul de oficiali, urmat de un mare număr de admiratori, a vizitat şi a apreciat ovinele de rasă Karakul, dintre care s-au evidenţiat prin talie şi masivitate câţiva berbeci de Karakul brumăriu. De un interes aparte s-au bucurat oile Ţigaie locale, oile de rasă Friză, Assaf şi hibrizii cu oile locale.
Pe scenă s-a desfăşurat un adevărat spectacol de folclor tradiţional şi dansuri specifice ţărilor participante. La cântece s-a remarcat reprezentanta noastră, Maria Ghiorman, de la Caprirom, iar la dansuri, grupul de fete din Bulgaria.
Este un mare câştig că Festivalul Internaţional „Mioriţă Laie Bucălaie”, prin importanţă şi amploare, a devenit o punte de legătură între popoarele din estul Europei. Felicitări fraţi moldoveni!


CIMIŞLIA - SCURTĂ ISTORIE A LOCULUI
Oraşul Cimişlia este situat în partea de sud a Republicii Moldova, la 68 km de capitala Chişinău, într-o zonă în care predomină dealurile, colinele şi văile. Legenda locală spune că un băiat Cimiş şi o fată Lia, din satele megieşe Cogîlnic şi Recea, s-au întâlnit la muncă pe câmp şi în ziua aceea a încolţit dragostea lor. Părinţii nu i-au înţeles, iar cei doi tineri au plecat şi, cu trudă şi hărnicie, au întemeiat o vatră binecuvântată, unde au muncit şi trăit fericiţi. Tinerii din satele vecine, auzind de traiul lor fericit, au venit să se aşeze aici şi le spuneau părinţilor şi celor cunoscuţi că se duc la Cimiş şi Lia, iar aşezarea cu timpul a primit numele de Cimişlia.
Prima menţiune istorică a localităţii Cimişlia datează din 1620, când s-a consemnat că aici au venit tătarii, care se ocupau mai mult cu creşterea cailor, iar localnicii moldoveni se îndeletniceau cu lucratul pământului şi cu creşterea oilor.
Unii istorici susţin că aici s-au aşezat tătarii noha din nordul Caucazului, iar denumirea de Cimiş are la bază etnonimul çumeç-ili, denumirea unui trib tătăresc.


OASPEŢI DE SEAMĂ LA STADUL ROMÂNESC
Din partea revistei Ferma, fiecare expozant a primit în dar ultimele două apariţii ale publicaţiei, de care s-au bucurat frăţeşte. La standul României, cu drapelul tricolor fluturând, a fost un du-te-vino continuu. Vizitatorii au gustat din plin brânza telemea şi de burduf, păstrama de oaie şi cârnaţii din carne de oaie, dar cea mai mare trecere a avut-o tocana de miel cu mămăligă, pregătită în două ceune mari, din care s-au înfruptat sute de vizitatori ai târgului.
Standul nostru a fost vizitat şi apreciat la superlativ de Georgeta Mincu, ministrul agriculturii din Republica Moldova, care a purtat discuţii constructive cu reprezentanţii noştri.


Articol publicat în revista Ferma nr. 21/248 (ediţia 1-14 decembrie 2019)

 

Vizualizat: 916 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?