Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Mioriţa din Carpaţi, integrată în Euromontana

Publicat: 11 aprilie 2012 - 14:00
1 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

În ziua de 24 februarie a.c., în localitatea braşoveană Moeciu de Jos, Consiliul Director al Federaţiei Oierilor de Munte (FOM) a convocat Adunarea Generală a membrilor săi. Pe ordinea de zi s-au aflat, printre altele, prezentarea principalelor activităţi ale FOM din anul 2011 şi stabilirea strategiei şi a obiectivelor generale ale federaţiei pentru acest an

Click pe poza pentru galerie!

Cele peste 20 de asociaţii membre ale FOM sunt situate în judeţele: Braşov, Gorj, Argeş, Mureş, Bistriţa-Năsăud, Suceava, Dâmboviţa, Hunedoara, Bacău, Caraş-Severin, Neamţ, Harghita, însumând peste trei mii de crescători de ovine/caprine eligibili la subvenţii.

 

De unde atâta ostilitate faţă de oieritul montan?

„Dacă din punct de vedere juridic nu putea fi contestată în nici un fel existenţa FOM, mai marii agriculturii româneşti, unii dintre ei schimbaţi din funcţii la începutul anului, au ignorat cu toate ocaziile demersurile federaţiei.

În schimb, anumite structuri montane de nivel european şi-au arătat o totală disponibilitate în privinţa colaborării cu Federaţia Oierilor de Munte din România, invitând două dintre asociaţiile membre ale acesteia la un simpozion organizat la Daneş vara trecută.

La această întrunire au fost începute şi demersurile de aderare a federaţiei la reţeaua europeană de profil montan Euromontana. În octombrie anul trecut, formularul de aderare a fost semnat de André Marcon, preşedintele organizaţiei europene”, a spus Petru Eugen Gonţea, preşedintele Federaţiei Oierilor de Munte.

Federaţia Oierilor de Munte, prin Asociaţia judeţeană a crescătorilor montani de ovine „Dealu Negru” Bistriţa-Năsăud, a avut contribuţii decisive în standardizarea ocupaţiei „oier montan” cu cele patru calificări aferente, pentru care, alături de societatea Agrom-RO Mureş, s-a muncit mai mult de doi ani de zile.

„Dacă în România tuturor timpurilor oieritul a fost considerat o activitate necalificată, suportând un total dispreţ, noi, oierii de munte, am reuşit să ridicăm oieritul la nivelul oricărei munci calificate din lume, care merită pe deplin respectul. De asemenea, sperăm că va veni vremea când guvernanţii României vor înţelege că zona defavorizată de care se ţine cont la subvenţiile pentru bovine este la fel de defavorizată şi pentru speciile ovine şi caprine”, declară preşedintele FOM.

În ceea ce priveşte plăţile naţionale directe complementare (CNDP), “noi am mers pe ideea ca cererile solicitanţilor să fie vizate de asociaţiile propuse de Federaţie, cele care sunt active, pentru că există destul de multe asociaţii care nu încasează nici o cotizaţie, n-au balanţă, n-au bilanţ, deci sunt fără activitate. Am depus la sediul MADR un memoriu cu solicitările noastre şi aşteptăm un răspuns”, ne-a declarat Pavel Iovăneasă, vicepreşedinte al Federaţiei Oierilor de Munte.

 

Nu avem o legislaţie coerentă pentru produsul tradiţional

Eugen Gonţea: “Produsele tradiţionale româneşti se fac cu precădere în zona de munte. Un alt obiectiv al nostru este protecţia produselor tradiţionale la comunitatea europeană. Depinde în ce măsură colegii noştri înţeleg şi se pot organiza pentru a le proteja, căci şi aceasta este o acţiune destul de grea, implică cheltuieli foarte mari.

Chiar i-am propus lui Dacian Cioloş să găsim o formulă sau un fond prin care să fim ajutaţi în acest sens. În ultima perioadă, MADR a eliberat atestate de produs tradiţional pe bandă rulantă, pentru tot felul de produse cu origine incertă şi asta nu este corect. Aş vrea să completăm legislaţia pe produs tradiţional, întrucât este deficitară şi în unele privinţe este lăsată în coadă de peşte.

Aş opta pentru diferenţierea clară între produsul natural şi cel tradiţional, pentru că toate fabricile au început să facă produse tradiţionale, ori asta nu se poate. În prezent, mai marii zootehniei româneşti privesc cu multă admiraţie oieritul de tip industrial sau semiindustrial din alte ţări, uitând că ponderea oieritului autohton se practică în munţii cu cei mai mulţi răpitori sălbatici din Europa, faţă de care nu există nici un remediu de tip industrial.

Am discutat şi la MADR, şi la ANSVSA, şi la alte instituţii deconcentrate ale statului. Ar trebui să facem o definire foarte strictă şi riguroasă a produsului tradiţional şi, totodată, noi ar trebui să ne organizăm, să avem un circuit închis. Să-i nominalizăm pe toţi cei care se duc pe piaţă, cu avizul nostru. Să nu mai apară aceşti samsari şi falsificatori de produse tradiţionale, care ne aduc mari deservicii.

Ar fi păcat ca lumea să se depărteze de produsul tradiţional, pentru că este un debuşeu bun pentru zona montană şi o sursă de existenţă. Mulţi trăiesc de pe azi pe mâine, zona montană e foarte grea şi cu implicaţii financiare mari. Unii trăiesc, în lanţul ăsta carpatic, ca acum 50 de ani...”


Propunerile FOM pentru zona montană

În urma dezbaterilor de la seminarul “Zonele defavorizate în Politica Agricolă Comună - Prezent şi perspective după 2013”, organizat la sfârşitul anului trecut la Vatra Dornei, Federaţia Oierilor de Munte a transmis Ministerului Agriculturii mai multe propuneri care vizează în special probleme specifice oieritului montan din România.

Propuneri de măsuri în cadrul Pilonului 1:

1. Susţinerea zonelor cu constrângeri naturale prin alocarea suplimentară, respectiv susţinerea diferenţei pe cap de oaie/capră din zona montană (aproximativ 20 euro/cap), pentru un efectiv de minim 20 de oi/capre pe exploataţie.

2. Plata “verde”: alocările financiare să fie încasate de utilizator, adică de cel care lucrează terenul şi căruia i se datorează transformarea acestuia din pârloagă.

3. Plăţi cuplate: laptele şi carnea de oaie susţinute financiar (12 euro/cap de animal) în zona montană, menite să stimuleze producţia de hrană pentru populaţia umană din zona montană.

Propuneri de măsuri pentru punerea în practică a celui de-al doilea Pilon:

1. Finanţarea proiectelor cu sume cuprinse între 70 şi 100 la sută pentru oierii montani care investesc în protecţia ecosistemelor, bunelor practici GAEC etc.

2. Modalităţi de subprograme tematice pentru zona de munte:
- promovarea (marketingul) produselor alimentare tradiţionale din zona montană, respectiv cele rezultate din activitatea de oierit montan obligat să proceseze laptele şi carnea la faţa locului după metode tradiţionale, ca urmare a gradului ridicat de izolare a stânelor montane;
- încurajarea selecţiei şi ameliorării raselor de oi/capre care rezistă în zona montană.

3. Măsuri:
- stimularea formării profesionale a oierilor montani;
- acordarea unei indemnizaţii de handicap natural de minim 5.000 euro/exploataţie pentru oierii montani ce deţin un efectiv minim de 100 oi şi/sau capre în exploataţie, dar care utilizează păşunile montane devenite tot mai mult zone de creştere a vegetaţiei nedorite;
- acordarea despăgubirilor pentru pagubele produse de răpitorii carnivori din zona montană, în procent de 100 la sută;
- susţinerea financiară a transhumanţei după criteriul distanţei, diferenţiat până la 150 km, faţă de transhumanţa realizată la mai mult de 150 km;
- susţinerea deplasării turmelor la păşunile montane, care nu sunt opţionale nici ca realizare, şi nici ca traseu, diferenţiat până la 30 km faţă de cele de la distanţe mai mari de 30 km.

“Dacă susţinerea pentru zonele defavorizate are în vedere doar activitatea agricolă în domeniul vegetal, rezultă că doi proprietari de teren din zona montană care desfăşoară activitatea respectivă în condiţii identice dar se deosebesc prin faptul că unul dintre ei practică şi oieritul, acesta din urmă va fi dezavantajat atât faţă de celălalt agricultor montan, cât şi faţă de cei care practică oieritul în condiţii nemontane.

Zootehnia montană nu poate fi tratată ca o componentă secundară a agriculturii mari, ci ca o componentă la fel de importantă ca şi agricultura vegetală, mai ales că în zona de munte agricultorii sunt, cel puţin deocamdată, preponderent crescători de animale şi în al doilea rând agricultori axaţi pe producţia vegetală”, concluzionează Eugen Gonţea, preşedintele Federaţiei Oierilor de Munte.

Vizualizat: 651 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
1.
OIERITUL MONTAN
|
05. 05, 2012. Saturday 10:59
Bravo lor pentu initiativa.Sa vedem cum vor fi intelesi acesti profesionisti.Am spus bine profesionisti, innascuti pentruca sunt scoli de tot felul dar de ciobanit nu.Cine ignora aceasta meserie sa incerce sa o practice, dar sa nu uite ca are nevoie de un fizic si psihic aparte,deprinderi mostenite si dobindite speciale pentru a supravetui si produce in conditii extreme.Cu respect Iovan.
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!