Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Mieluţii, bănuţii şi nopţile albe ale oierilor

Publicat: 03 iulie 2018 - 22:00
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Din luna ianuarie a.c., când au început fătările în fermele de ovine, crescătorii dorm mai mult pe sponci, pentru a asista îndeaproape femelele. După acest episod, nopţile albe ale oierilor vor continua, dar din cu totul alte pricini: grija pentru valorificarea mieilor şi acoperirea costurilor de producţie.   

Crescătorul de ovine Steluţu Crancu, din comuna Fitioneşti, satul Ciolăneşti, judeţul Vrancea, care provine dintr-o familie renumită de oieri, nu a mai avut somn de ceva vreme. “Am ajuns la 80 la sută din fătări; indicele de prolificitate este realizat la 130%. Unele oi s-au mai întors. Fătările se vor termina undeva în luna aprilie. Acum sunt de până la cinci pe zi. Dar am asistat fătările 20 din 24 de ore. În acele zile şi nopţi efectiv n-am închis ochii; nici eu, nici ginerele, nici fiica şi nici soţia… Din când în când mai vine şi o cumnată să ne mai ajute”, ne-a declarat crescătorul de oi vrâncean, la începutul lunii februarie.

DSC00242mm118_b
Steluţu Crancu a rămas cam singurul cioban din sat. Anul trecut, avea un efectiv total de vreo 400 capete de Cărăbaşă de Teleorman (sau Ţigaia cap negru de Teleorman), o rasă a viitorului, susţin specialiştii. Dar, odată cu venirea mieilor pe lume, şi-a dublat efectivul de animale.

Furaje în cantităţi suficiente
Potrivit fermierului, în acest sezon de fătări, treaba a mers mult mai bine, pentru că au venit subvenţiile la timp şi le-a putut asigura animalelor hrană. “În afară de ceea ce producem noi, mai şi cumpărăm furaje. Până acum am achiziţionat 30 tone de cereale: 20 de porumb şi 10 tone de grâu. Cu fânul de lucernă ne descurcăm, îl producem în cantităţi suficiente, ne ajunge”, spune fermierul.
Acesta a susţinut că a amenajat din timp boxele pentru fătare, pentru mieii cruzi, de 7-10 zile, mijlocii - de 10-12 zile şi zburaţi, de 20-30 zile. Spaţiile sunt curate, luminate, uscate şi ferite de curenţii de aer. Oierul asigură o hrănire corespunzătoare femelelor în lactaţie, cu trei tainuri formate din circa două kilograme de fân, până la jumătate de kilogram de amestecuri concentrate şi patru kilograme de furaje suculente pentru fiecare animal în parte. Şi, bineînţeles, adăparea cu apă prospătă.

Sandel Malaxa_b

În aşteptarea unor preţuri mai bune
“Încă nu avem semnate contracte pentru vânzarea cărnii de miel; aşteptăm ofertele. Dar cred că vor fi miei între 15 şi 40 de kilograme în viu la preţuri pentru toate buzunarele. Dacă preţurile vor fi undeva la 12-13 lei kilogramul, ar fi bine şi pentru fermele de reproducţie. Mi-aş dori ca preţul cărnii de miel pentru sacrificare să se aşeze la cel puţin 10-11 lei/kg, ceea ce ar fi oarecum mulţumitor. După ce înţărcăm mieii, facem şi caş şi vom ieşi cu el pe piaţă în săptămâna Paştilor”, a apreciat oierul din Ciolăneşti.
Acesta a făcut o comparaţie cu perioada similară a anului trecut. ”În primăvară, vânzările de miei au fost cam slăbuţe. Poate şi din cauză că Sărbătorile Pascale au fost foarte târziu. De aceea, mulţi crescători de animale au rămas cu mieii nevânduţi. Şi eu am fost nevoit să-i păstrez pentru reproducţie”.
Ferma de la Ciolăneşti - modernizată - este aşezată undeva lângă o gârlă, în apropierea satului. În jurul ei, suprafaţa arabilă se întinde pe circa 16 hectare, unde sunt cultivate cerealele şi plantele furajere, cu lucerniera. Ca tot omul gospodar, fermierul are şi câteva hectare de livadă (prun, măr şi păr) şi unul cu viţă de vie. Anul trecut, nu prea a avut parte de fructe, pentru că îngheţul târziu din aprilie a afectat mugurii de rod. Acum, Steluţu Crancu are mari aşteptări de la acest an agricol.

Stelutu Crancu_b

Samsarii vin la poarta lui alde fraierică!
În comuna gălăţeană Fârţăneşti, Săndel Malaxa trece drept un om căruia îi place munca. Nu se dă la o parte de la greutăţile inerente care se întâlnesc la o fermă mixtă. De la 20 decembrie, de când oiţele sale, patru sute la număr, au început să fete, nu mai are linişte. Sărbătorile de iarnă le-a petrecut la fermă, undeva pe deal, departe de sat, cu oile sale. Omul este la fel de activ şi pe câmp. Pentru că nu are mecanizator, la plugărit s-a urcat îl însuşi pe tractor.
Când am vorbit cu Săndel Malaxa, la jumătatea lunii februarie, fermierul tocmai descărcase câteva tone de tăiţei de sfeclă de zahăr, borhot, ca să-l ducă la stână pentru hrana animalelor. „Cu fătările nu am avut probleme. Mai sunt vreo 60 de oiţe gestante şi nu peste mult timp se încheie sezonul. Voi avea în final în jur de patru sute de miei. Procentul fătărilor este undeva la 97 la sută, căci mai am vreo trei-patru animale sterpe în toată ferma”, a susţinut crescătorul gălăţean.
L-am întrebat dacă are contracte pentru livrarea mieilor. „Dar cine face contracte cu fraierii? |ştia suntem noi, alde fraierică?”, îmi întoarce vorba. Şi continuă: „Cu noi nu negociază nimeni niciodată! De acum încolo, samsarii vor începe să bată în poartă, la fraierii care au muncit tot anul! Vin şi-mi spun: «Băi, eu atâţia leuţi îţi dau ţie, că şi aşa nu ai unde să dai mieii!» Anul trecut, cam pe timpul ăsta, carnea de miel în viu a fost 11 lei kilogramul, iar după o săptămână a scăzut la 8 lei, apoi la 7,5 lei/kg. Aici s-a jucat, dar cheltuielile de producţie au fost şi au rămas peste 10 lei pe kilogram!”
Om chibzuit, Săndel Malaxa şi-a făcut din timp toate socotelile! Are asigurată hrana pentru animalele sale până la ieşirea la iarbă verde. Nemulţumirea lui este legată de ceea ce se întâmplă cu preţurile, cu desfacerea. O explică în trei cuvinte: „bătaie de joc”!

OIERI MONTANI_b
PUNCT DE VEDERE, ÎN NUMELE A SUTE DE OIERI MONTANI
Aflându-mă mereu printre oierii de munte din judeţele Bistriţa-Năsăud, Suceava, Valea Mureşului Superior - Mureş, sau oierii montani din zona Topliţei - jud. Harghita, mi-a fost dat să aud numai cuvinte elogioase la adresa actualului ministru al MADR, spunându-mi-se că merită mulţumiri într-o formă scrisă care să rămână peste timp; am fost rugat să pun eu în practică această mulţumire... Este uşor de înţeles că cei care sunt de altă părere referitor la ministrul Petre Daea mă vor înjura numai pe mine, făcând abstracţie de rolul meu de reprezentant şi în acest caz!
Dar, fiindcă voi comenta oarecum negativ o măsură cu profil montan a noului Guvern al României, sper să mi se diminueze în acest fel dojana.

Stâna singură nu va salva păstoritul montan
Concret, toţi oierii de munte cu care am vorbit consideră aberantă construcţia stânelor „moderne” în zona montană în scopul de a atrage păstoritul montan pe păşunile abandonate, deoarece nu stânele au fost cauza abandonului respectiv, ci :
- distanţele foarte mari până la păşunile montane (chiar în alt judeţ);
- căile de acces cumplit de grele sau chiar inaccesibile mijloacelor de transport hipo;
- invadarea acelor păşuni de către vegetaţia nedorită;
- atacurile violente şi foarte dese din partea carnivorelor mari (lupi, urşi, râşi şi, mai nou, şacali);
- fenomene naturale foarte dure (ploi, ceaţă, trăsnete sau chiar ninsori în miez de vară) etc.
De aceea, noile stâne (chiar poleite cu aur de-ar fi) nu vor atrage nici un beneficiar dacă eficienţa economică a păstoritului de munte rămâne în continuare inferioară păstoritului nemontan.
Mult mai de efect ar fi stimularea financiară a păstorilor de munte (văcari, oieri etc.), care ar consimţi să îndeplinească aceste activităţi, precum şi stimularea financiară (într-o măsură mai redusă) a celor care îşi trimit vacile, oile, caprele şi bivoliţele la munte, unde cheltuielile şi complicaţiile cu transportul produselor animaliere obţinute în munte sunt mult mai mari.
Nefiind o noutate, stimularea financiară graduală cu cota medie a păşunilor ar crea un fel de competiţie a crescătorilor de animale care merg vara la munte în condiţii tot mai grele.
Cât priveşte execuţia stânelor salubre, care ar constitui prioritatea numărul 2 în programul de repopulare a păşunilor montane, justificarea sau succesul deplin va fi dat de programul de promovare a produselor tradiţionale de stână montană, care are rădăcinile în remarcile oamenilor de la ţară: „Este brânză de la munte!”. Adică, după ce vor exista mai întâi beneficiari ai stânelor montane moderne (europene), care bineînţeles vor deţine atestarea sanitar-veterinară şi de siguranţă a alimentelor, produsele de stână astfel garantate vor putea avea un alt regim comercial.
Vasile TURCULEŢ

 


Un articol publicat în revista Ferma nr. 4/209 (ediţia 1-14 martie 2018)

Vizualizat: 77 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!

Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!

Parcul ideal pentru o fermă zootehnică! Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune! "Primele utilaje au fost cumpărate de la Tehnodiesel SRL prin buyback şi credit furnizor, în 2016. „Pentru ferma Red Angus am găsit o finanţare directă prin Tehnodiesel, care este foarte convenabilă. Am apelat şi la buyback şi am cumpărat utilaje noi, cu finanţare pe 3 ani, în rate eşalonate, negociate.” - Péter Tamás Nagy, administrator Black Angus Farm, jud. Mureș.

"Tractorul Massey Ferguson din seria 3000 este un tractor de fermă, cel din seria 5000 este pentru tot ce înseamnă recoltarea şi prelucrarea fânului şi pentru lucrări uşoare de câmp semănat, erbicidat, iar cel din seria 6000 este pentru lucrările grele de câmp arat, lucrări cu discul, scarificat, balotat cu balotiera mare şi pentru transport cu remorcile mari, de 18 tone. Pentru o fermă zootehnică, este parcul ideal de tractoare."- Péter Tamás Nagy, administrator Black Angus Farm, jud. Mureș.

Încărcătoarele Weidemann mari sunt folosite pentru tot ce înseamnă lucrul pe câmp şi muncă grea pe platforma zootehnică și în afara ei - încărcat, descărcat, stivuit baloți în fânare, încărcat bălegar pentru fertilizarea suprafețelor agricole, inclusiv împins zăpada de pe platformă. „Acum doi ani am avut zăpadă de aproape doi metri, viscolită, nu ne descurcam fără încărcătoarele Weidemann. Încărcătorul Weidemann T 5522 este mai stabil, iar modelul 3080 LPT telescopic este articulat la mijloc și este mai flexibil.

Soluția Syngenta la antracnoza, boală care afectează cultura de pepene verde Delfini la Sulina, Delta Dunării În vizită la văcuţele melomane de la Doaga
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?