Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Mazărea furajeră reduce costul de producţie a cărnii de porc

Publicat: 13 ianuarie 2009 - 16:09
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten
Pentru crescătorii avizaţi, utilizarea mazării furajere în alcătuirea raţiilor destinate suinelor nu reprezintă o noutate. Cu toate acestea, un ingredient furajer atât de valoros a devenit, din păcate, şi fără vreun motiv întemeiat, „cenuşăreasa” familiei furajelor proteice.

Click pe poza pentru galerie!

Nivelul actual aberant al preţului de achiziţie a cerealelor, dar mai ales a şrotului de soia, ar trebui să-i determine pe fermieri să-şi reconsidere reţinerile de încorporare a mazării în raţiile destinate creşterii eficiente a porcilor.
Indiferent de sursa informaţională, nu am putut identifica nici un autor care să fie împotriva includerii în raţii a acestui ingredient, evident, cu o serie de specificaţii pe care le vom detalia în continuare.

După cum se ştie, mazărea (Pisum sativum L.) este cultivată de secole, în primul rând pentru consumul uman al boabelor şi păstăilor tinere, însă nutriţioniştii şi fermierii i-au recunoscut de multă vreme şi valoarea în alimentaţia animală. La noi, mazărea furajeră se cultivă mai ales pentru producerea borceagurilor destinate consumului rumegătoarelor şi mult mai puţin în hrana porcului.

Potenţial nutritiv
Ca şi valoare nutritivă, mazărea boabe se află pe o poziţie intermediară între porumb şi şrotul de soia, având un conţinut de proteină brută situat în jurul valorii de 23%, dar cu digestibilitate de aproape 80%. Marea diferenţă faţă de şrotul de soia este dată însă de concentraţia mai scăzută a trei aminoacizi: metionina, cisteina şi triptofanul.
Valoarea energiei digestibile este similară cu cea a porumbului (3864 kcal/kg SU), însă aceasta poate fi îmbunătăţită cu 3-4% prin extrudare, regulă valabilă de fapt pentru toate ingredientele furajere.
Situarea mazării furajere, ca potenţial nutritiv, între porumb şi şrotul de soia, i-ar da fermierului posibilitatea de substituire a acestora. Principiul este simplu: includerea în furaj a 3% mazăre permite eliminarea a 2% de porumb şi 1% şrot soia. Mai rămâne de echilibrat balanţa celor trei aminoacizi deficitari.

Influenţe pozitive
Observaţiile din ferme au confirmat că mazărea nu influenţează negativ consumul voluntar de furaj.
Aceasta poate fi inclusă în raţiile purceilor chiar şi de la vârsta de 6 săptămâni, dar la o includere de maximum 15-20%. Înainte de acest moment, nu se recomandă adiţia de mazăre în raţia purceilor proaspăt înţărcaţi, decât sub formă extrudată.
Raţiile destinate tineretului şi porcilor în finisare pot să conţină mazăre chiar şi în proporţii de 60-70%, cu eliminarea totală a şrotului de soia, fără să se constate efecte negative asupra sporului zilnic sau a consumului specific. Dimpotrivă, s-a observat o creştere a calităţii gustative a cărnii.
Efecte pozitive ale raţiilor care conţin mazăre, au fost observate şi la scroafele lactante prin creşterea greutăţii cuibului la înţărcare şi, mult mai important, prin reducerea mortalităţii purceilor pe perioada alăptării, în condiţiile unei rate de includere de 25-30%.
Pe de alta parte, includerea în raţia scroafelor gestante a 16% mazăre nu a determinat efecte negative, nici asupra scroafei şi nici a purceilor obţinuţi.

Rentabilitate
Este evident că impactul includerii mazării asupra costului final al furajului depinde exclusiv de disponibilitatea şi preţul acesteia pe piaţă la un moment dat.
Dacă facem o comparaţie a preţului furajului pornind de la aceste premise rezultă că în cazul unei ferme ipotetice care livrează o mie porci finisaţi la un consum specific de 3,5 kg furaj/kg spor, economia realizată prin înlocuirea parţială a şrotului de soia (-5%) şi a porumbului (-10%) cu mazăre ( 15%) poate să ajungă la valoarea de 21.000 RON, adică banii necesari pentru furajarea a încă 60 de porci.
Toţi crescătorii de porci din lume se află în faţa unor provocări fără precedent, datorate, în cea mai mare parte, preţului ingredientelor furajere de pe piaţa mondială şi a concurenţei cu marii producători de biocombustibili. Ca în orice situaţie de criză, cei care găsesc soluţiile cele mai eficiente de reducere a costului de producţie, vor fi întotdeauna învingători.

Mazărea furajeră- procent de includere în furaj şi efecte:

Categoria
Procent de includere Rezultate
Purcei la înţărcare - sub 8 kg
max. 5 (extrudat) de investigat
Tineret creşă - 8-25 kg 15-20 400-450 g spor/ zi
Porci în finisare 25-125 kg 30-60 860-890 g spor/ zi
Scroafe gestante
10-20 de investigat
Scroafe lactante 10-30spor purcei şi mortalitate scăzută

Vizualizat: 7357 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ovidiu Ranta despre medalia de aur de la AGRITECHNICA OROS Linamar la AGRITECHNICA 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?