BAyer 1200x150
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Manualul succesului. Cum se descurcă femeia fermier la 65 ani?

Publicat: 11 februarie 2021 - 10:45
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

40 de vite creşte Maria Luţa în ferma sa din judeţul Suceava. La cei 65 de ani, întreprinzătoarea vrea să-şi dezvolte afacerea pentru a da plusvaloare produselor din gospodăria ei. 

Hărnicia bucovinenilor poate fi uşor de demonstrat, atât prin aspectul frumos al gospodăriilor, cât şi prin faptele deosebite ale femeilor de pe aceste meleaguri.

Maria Luţa din localitatea Horodnic de Sus, judeţul Suceava, a rămas singură de trei ani, odată cu trecerea în veşnicie a soţului Viorel, după aproape 45 de ani de căsnicie, dar la vaci n-a renunţat.

Are patru copii, Ciprian, Mihaela, Gică şi Nadia, dar toţi sunt la casele lor. Neavând cine să o ajute, se descurcă singură. Din când în când, mai apelează la câte un om din sat, pentru anumite reparaţii sau lucrări în grajduri ori la păşune.

maria luta 1_b

 

Moştenire pentru copii

 

Păstrează ferma din dragostea pe care o are faţă de animale şi cu speranţa că bunul Dumnezeu îi va asculta rugăciunile şi măcar unul dintre copii va reveni în ţară, pentru a duce mai departe activitatea din zootehnie. „Am 40 de capete de vite, dintre care 20 sunt la muls, iar restul tineret - atât juninci de un an sau viţei, cât şi juninci gestante. După ce l-am pierdut pe soţul meu, cu vacile mele îmi mângâi sufletul. Trei copii sunt la Londra, unde deşi au profesii de ingineri, profesori, fiecare are câte o mică afacere în alte domenii. Mult aş vrea ca măcar unul să se întoarcă şi să ducă mai departe tradiţia creşterii vacilor”, mărturisea Maria Luţa.

maria luta 2_b 


Animalele, bucuria sufletului

 

Pentru Maria Luţa, creşterea animalelor reprezintă o împlinire, o sursă de sănătate şi o bucurie a sufletului.              „Nu am vândut nici o vacă de când a murit soţul. Și nici nu voi vinde cât voi trăi. Chiar dacă nu este uşor să te trezeşti la ora 3-3.30 dimineaţa. Sfinte sunt animalele din gospodărie, sunt ca nişte membri ai familiei, aşa după cum au fost acestea dintotdeauna pentru ţăranii noştri. Eroina sărbătorilor mele din iarna 2021 a fost Niculina, darul de Moş Nicolae, fiind fătată chiar în noaptea de 5 spre 6 decembrie”, povesteşte suceveanca.

Maria LUTA si Niculina_b 

 

Văcuţa primită-n dar

 

Începuturile fermei sunt legate tot de cerinţele unei vieţi tinere: „Când primul nostru copil, Ciprian, avea vreo 3-4 ani, noi cumpăram lapte, deoarece vândusem cele două vaci primite ca zestre de către mine şi soţul meu, având nevoie de bani pentru a construi casa. La un moment dat, femeia de la care cumpăram a pus apă în lapte şi mi-am dat seama. M-am supărat. Mama mea, din milă, ne-a oferit o văcuţă dintre cele 5 capete pe care le avea, aleasă chiar de Ciprian. Copilul s-a oprit la o viţică gestantă, din rasa Brună. De atunci, am început să creştem propriile vaci şi am mărit efectivul”, arată Maria Luţa.

 

Oamenii cu 1-2 vaci n-au niciun sprijin

 

Cât priveşte laptele, în zonă preţul de valorificare a fost fix, respectiv 1 leu/litru. Cu cât creşte cantitatea, peste anumite limite, cu atât se mai adaugă câţiva bănuţi. „De exemplu, dacă predai peste 3 tone, preţul ajunge la 1,10 lei/litru. Nu mi se pare stimulativ să se plătească doar în funcţie de cantitate. Nu este încurajat omul care are una-două vaci, acela fiind, de fapt, mai necăjit. Tocmai el are nevoie să fie plătit bine, ca să capete ajutor şi curaj pentru a mai cumpăra o văcuţă şi tot aşa”, consideră femeia.

 

Zero lei pentru calitate

 

Despre plata laptelui în funcţie de calitatea acestuia nici măcar nu se discută, darămite să se aplice. „Dacă ar exista centre de colectare a laptelui sau a animalelor, cu o activitate constantă şi care să ofere preţuri mulţumitoare, oamenii ar fi atraşi spre această activitate. Poate că, astfel, nici tinerii nu şi-ar mai căuta o soartă mai bună peste atâtea mări şi ţări”, sublinia Maria Luţa.

maria luta 9_b 


COPL - garanţia unei surse mai bune de venit

 

Creşte vaci din rasele Bălţata românească (70%) şi Brună (30%), suceveanca optând de câţiva ani pentru înscrierea în Controlul Oficial al Producţiei de Lapte, pas care i-a adus mai multe avantaje, de la ajutorul financiar atât de necesar şi până la supravegherea de către profesionişti a animalelor şi a producţiilor. „Practic, în orice moment, cunoşti ceea ce se întâmplă cu animalele, controlorii Asociaţiei Crescătorilor de Taurine Botoşani fiind prezenţi în fermă de două ori pe lună. Respectarea tuturor indicaţiilor şi rigorilor îţi asigură obţinerea unui lapte de foarte bună calitate, precum şi recunoaşterea valorii genetice a animalelor. Astfel, dacă eşti în impas financiar şi vrei să vinzi anumite exemplare, din start ai un preţ mai bun. Or, mai ales pentru tinerii care investesc şi au nevoie să câştige bani prin valorificarea viţelelor, a viţeilor şi chiar a vacilor, prezenţa în COPL reprezintă o garanţie a unei surse mai bune de venit”, consideră Maria Luţa.

Deocamdată, fermiera realizeză venituri prin vânzarea laptelui către procesator, a animalelor bune de abatorizat şi prin subvenţii.

maria luta 3_b 


Produse tradiţionale pentru România şi Anglia

 

Maria Luţa are şi anumite planuri pentru propria fermă zootehnică.

Mai întâi a început demersurile pentru ca bucatele pe care le obţine în gospodăria sa cu drag de tradiţie, de sat şi de lume să se regăsească în propriul punct de desfacere. „Mă refer la lapte proaspăt, brânză, caş, unt, precum şi la anumite preparate specifice zonei, cum ar fi plăcintele moldoveneşti poale-n brâu, cozonacul cu sau fără mac, colacii, etc. Unele dintre aceste produse poate vor fi atestate tradiţional. Îmi doresc acest lucru, pentru că fetei mele din Anglia i-aş putea trimite, chiar de aici, din Horodnic de Sus, produse alimentare pentru restaurantele sale. Deocamdată, pentru anul 2021, mă concentrez pe realizarea acelui mic punct de desfacere a produselor locale”, spunea Maria Luţa.

maria luta 10_b 


Înapoi, la ferma de acasă

 

Speră că acest demers să fie argumentul cel mai solid pentru ca fiul Ciprian să vadă că se poate şi în România. „În urmă cu doi ani, atunci când a venit cu nişte bani în ţară şi când s-a dus la unii specialişti pentru o anumită consultanţă, i s-a recomandat să îşi vadă de munca în străinătate, pentru că aici e greu să răzbaţi. Numai că Ciprian este sătul de experienţele acumulate în cei 20 de ani de când este în Londra şi vrea să-şi urmeze aici, acasă, dragostea pentru animale”, menţiona fermiera.

Simţi multă energie pozitivă de la oameni precum Maria Luţa. Mai mult decât atât, având-o şi pe Niculina în faţă, simţi că tu eşti consumatorul, care trebuie să îi dea primele şanse. Adică, până la tot felul de legi, regulamente şi directive, tu trebuie să alegi sănătate de la Niculina, aprovizionându-te cu alimentele obţinute din laptele său. Altfel, înseamnă că o abandonezi pe Niculina, îi abandonezi familia, adică pe ţăranul român - din neamul tău, de altfel - şi..., probabil, peste puţin timp, vei suferi. Întâi, de boli...

 maria luta 8_b

Vă daţi seama câtă dezamăgire simte crescătorul de vaci după atâta muncă şi când vede că în magazine produse cu mult mai slabe calitativ costă de 5-6 ori mai mult? Aceasta este marea noastră durere - MARIA LUŢA, crescător de vite din judeţul Suceava

VOR MIZA PE VACILE ANGUS

Anul trecut, Ciprian, fiul Mariei Luţa, iubitor de animale ca şi mama sa, a cumpărat un exemplar din rasa Angus, iar familia doreşte să încerce să dezvolte această linie, până la obţinerea de carne şi preparate din carne.

ANIMALE LA PREŢ MIC

De-a lungul anilor, în ferma Mariei Luţa rasele de vaci şi efectivele au variat, atingând un maxim de 60 de capete prin anul 2010. Dar lipsa stabilităţii în privinţa valorificării producţiilor şi preţurile mici ale acestora au determinat reducerea numărului de animale. De exemplu, în vara lui 2020, Maria Luţa a predat un taur de aproximativ 800 de kilograme şi a primit pentru acesta mai puţin de 5.000 lei.

CITIŢI ÎN NUMĂRUL VIITOR

Maria Luţa caută să susţină şi să propună argumente şi soluţii practice pentru atragerea cât mai multor tineri români din ţară sau din diaspora către activitatea de creştere a animalelor. Ce propuneri are suceveanca pentru ca statul să stimuleze instalarea acestora în agricultură citiţi în numărul viitor al revistei.

 

 

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI

redactor Radio România Iaşi

Vizualizat: 5804 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Grădina lui Piper - o livadă intensivă, irigată și protejată

Grădina lui Piper - o livadă intensivă, irigată și protejată

O afacere de familie, consolidată cu ajutorul fondurilor europene, produce 500 de tone de fructe pe an, în livada intensivă de la periferia municipiului Arad.
 
Redactor: Liviu Gordea
Imagine: Daniela Radi
Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?