Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Managementul mamitelor VI - evaluarea condiţiei mameloanelor în câţiva paşi

Publicat: 27 aprilie 2020 - 09:56
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Gestionarea infecţiei ugerului include şi aplecarea spre “poarta” de intrare a germenilor în glanda mamară, respectiv sfincterul mamelonar - prima barieră în calea pătrunderii germenilor în glanda mamară.

Aprecierea stării mamelonului şi a gradului de funcţionalitate a sfincterului mamelonar se face prin inspecţie şi vizualizare, efectuate imediat după finalizarea mulsului, la scurt timp după detaşarea paharelor de muls. Această evaluare se face după criterii cum sunt: culoarea, tumefacţia bazei sau a vârfului mamelonului, gradul deschiderii orificiului mamelonar, existenţa unor vătămări vasculare, cornificări (hipercheratoze) ale sficterului mamelonar sau leziuni deschise. În termeni mai tehnici, stabilirea gradului de funcţionalitate a mamelonului şi a sfincterului mamelonar poartă numele de aprecierea condiţiei mameloanelor.

Mamite_b

Cum procedăm?

Practic, procedura de evaluare a condiţiei mameloanelor se efectuează regulat (la intervale de maximum 8 săptămâni) şi metodic şi are în vedere următoarele:
1. Stabilirea mărimii eşantionului şi a pasului de eşantionare, măsuri care vor permite extragerea animalelor supuse evaluării. Numărul vacilor examinate depinde de efectivul aflat în lactaţie: dacă ferma are un număr de până la 80 de vaci, se examinează toate vacile. În cazul fermelor cu 100 de vaci, se recomandă evaluarea a 4 din 5 vaci, iar la efective de 200 vaci, se recomandă evaluarea a 4 din 6 vaci. În cazul unui efectiv de 300 vaci, se aleg 7 din 12. La un efectiv de 400, se aleg ½ din vacile ajunse la muls (o vacă da, una nu), iar la efective de 500-1000 se ajunge la 1/3 din efectiv (o vacă da, două nu).
2. Pregătirea operatorului cu echipament de protecţie (cizme, salopetă, şapcă şi mănuşi) care să faciliteze observarea mameloanelor (lanterna fixată pe cap) şi dotarea cu instrumente de înregistrare (audio/clip-chart).
3. Efectuarea evaluării are loc rapid, discret, în 30 secunde de la detaşarea paharelor de muls, înainte de aplicarea dezinfectantului. Tehnica presupune vizualizarea iniţială, apoi manipularea mamelonului astfel încât orificiul mamelonar să fie îndreptat spre ochiul operatorului. Eventualele reziduuri de lapte sau resturi ataşate pe orificiu trebuie îndepărtate cu un prosop de hârtie, pentru a se îmbunătăţi vizibilitatea la nivelul orificiului.

Ce modificări putem observa?

În funcţie de durata acţiunii şi de tipul factorilor de influenţă (factori legaţi de mulgere şi de instalaţia de muls, factori de mediu, cum sunt umiditatea, temperatura ori dejecţiile, sau factori infecţioşi, cum sunt mai ales bacteriile, modificările care pot afecta condiţia mameloanelor pot fi: pe termen scurt, pe termen lung şi mediu, după cum urmează:
• Pe termen scurt, modificările pot fi observate după un singur muls şi constau în modificări ale culorii (de la uşoară înroşire, până la cianoza tegumentului), apariţia unor inele (foto), modificarea fermităţii, grosimii, apariţia tumefacţiei mameloanelor sau deschiderea sfincterului mamelonar cu mai mult de 2 mm în adâncime şi în diametru. De cele mai multe ori, aceste aspecte sunt cauzate de disfuncţionalităţile instalaţiei de muls sau de mulgerea defectuoasă. Ca urmare, la observarea acestor modificări se verifică şi se remediază eventualele deficienţe care ar putea fi implicate în generarea lor, pornind de la starea instalaţiei de muls, spre factorii de mediu şi, eventual, finalizându-se cu factorii infecţioşi.
• Pe termen mediu acţiunea factorilor de influenţă generează creşterea incidenţei fragilităţii vasculare (hemoragii petechiale) care pot fi observate pe durata câtorva zile. În situaţia acţiunii nefavorabile a temperaturii sau a unor iritaţii cauzate de agenţi chimici, semnele pot fi observate de la câteva zile până la câteva săptămâni.
• Pe termen lung, influenţa factorilor (factori de mediu, iritaţii chimice sau factori genetici exacerbaţi de instalaţia de muls şi de mulsul deficitar) care afectează condiţia mameloanelor se poate decela evaluând rugozitatea, cornificarea şi calozităţile de la nivelul vârfului mamelonului (Tabelul 1). Tabelul 1 permite clasificarea cheratinizării sfincterului mamelonar după o scală de la 1 la 4 sau 5. Practic, cuantificarea hipercheratozei sfincterului mamelonar (tabelul 1 şi tabelul 2) este asociată condiţiei mamelonului. În fermele în care tehnologia mulsului nu este corespunzătoare, se vor identifica mai mult de 20% din mameloanele apreciate în clasele R + VR sau mai mult de 10% din mameloanele apreciate evaluate în clasa VR.
Interpretarea rezultatelor obţinute se poate realiza în mai multe feluri, dependent de rasă, de tipul managementului şi de posibilităţile fermierului, utilizându-se mai multe tipuri de scale care prin care se cuantifică modificările survenite.

Când se impun măsuri specifice?

Aprecierea condiţiei mamelonului şi impunerea acţiunilor specifice în cazul diminuării stării de sănătate devin imperios necesare atunci când sunt depăşite anumite valori de prag pentru una sau mai multe din următoarele aspecte:
1. sunt surprinse modificări ale culorii, respectiv mai mult de 20% din mameloane sunt înroşite (congestionate) sau cianotice;
2. apar modificări la baza mamelonului: >20% din mameloane prezintă tumefacţii sau inele vizibile imediat după muls (vezi foto);
3. apar modificări la vârful mamelonului: >20% din mameloane prezintă induraţii sau tumefacţii la nivelul vârfului (tabelul 1 şi tabelul 2);
4. deschideri ale sfincterului: mai mult de 20% din mameloane au orificiul mamelonar deschis (tabelul 1);
5. induraţii şi tumefieri (hiperkeratoze) ale sfincterului: mai mult de 20% din vaci pot manifesta induraţii, tumefacţii sau eflorescenţe de cheratină (tabelul 1 şi tabelul 2);
6. la apariţia unor injurii vasculare: mai mult de 10% din vaci au peteşii pe una sau mai multe mameloane;
7. apar modificări evidente ale tegumentului mamelonar: mai mult de 20% prezintă tegumentul cutat sau mai mult de 5% din vaci prezintă crevase sau leziuni deschise pe unul sau mai multe mameloane (tabelul 3).
Pentru cuantificarea mai exactă a modificărilor condiţiei mameloanelor, atunci când devine evident faptul că acestea se află sub influenţa unor factori care au acţionat o perioadă îndelungată, se poate utiliza scala de punctare a hipercheratozei (tabelul 1 şi tabelul 2).
Pentru cuantificarea expeditivă, de cele mai multe ori se aleg 2-3 din cele 7 aspecte prin care se evaluează modificările condiţiei mamelonului. În tabelul 3 se prezintă o metodă care utilizează doar două caracteristici, punctate cu note de 1 la 5. Acestea sunt: i) starea tegumentului mamelonar, modificările de la vârful mamelonului sub aspectul ii) gradul de rugozitate a sfincterului mamelonar şi iii) prezenţa inelului cheratinizant. Cu toate că hipercheratoza are o dinamică continuă dependent de curba lactaţiei, aceasta este influenţată mai ales de către: factori genetici (individualitate, forma şi mărimea mamelonului), condiţii de mediu (temperaturi extreme, soare puternic), factori fiziologici (numărul de ordine al lactaţiei, nivelul producţiei şi stadiul lactaţiei - creşte în primele luni ale lactaţiei şi scade spre finalul lactatiei), tehnologia mulsului - iritaţii produse de soluţii antiseptice (dezinfectante) concentrate, instalaţia de muls - masajul iniţial, vacuum ridicat, supramulsul şi, cel mai frecvent, viteza de muls sub 1,5 litri/minut. 
Evaluarea condiţiei mameloanelor se face pentru fiecare criteriu în parte şi pentru fiecare mamelon în parte (stânga faţă, stânga spate şi dreapta faţă, dreapta spate). Fiecare criteriu devine un factor limitativ dacă depăşeşte valorile de prag anterior amintite. Pentru buna înţelegere, se recomandă prezentarea acestora sub formă de histograme (vezi GRAFIC). Conform histogramei exemplificate, se poata observa că peste 80% dintre mameloanele evaluate au fost notate cu note de 1 şi 2. În acelaşi timp, mameloanele din partea stângă (faţă şi spate) prezintă mai multe note de 3. Evaluarea nu a surprins aspecte care să fie notate cu 4 şi 5.

 

TABELUL 1: SISTEM DE PUNCTARE A HIPERCHERATOZEI SFINCTERULUI MAMELONAR

tab1mamitem220_b
Adaptare după Mein şi col., 2001, în Manualul de bune practici al proiectului Abordarea bioeconomică a agenţilor antimicrobieni – utilizare şi rezistenţă, proiect finanţat de către UEFISCDI, PN-III-P1-1.2-PCCDI-2017-0361.

 

TABELUL 2: EVALUAREA SFINCTERULUI MAMELONAR

tab2mamitem220_b
Preluare şi după Ruegg, & Reinemann, 2005, în Manualul de bune practici al proiectului “Abordarea bioeconomică a agenţilor antimicrobieni - utilizare şi rezistenţă”, proiect finanţat de către UEFISCDI, PN-III-P1-1.2-PCCDI-2017-0361

 

TABELUL 3: EVALUAREA CONDIŢIEI MAMELOANELOR DUPĂ DOUĂ CRITERII

tab3mamitem220_b
Prelucrare după DeLaval şi WIFSS, 2017
Sursa: https://vimeo.com/172437461.

 

GRAFIC: HISTOGRAME PRIVIND PUNCTAJUL CONDIŢIEI MAMELONULU - CRITERIUL RUGOZITĂŢII SFINCTERULUI MAMELONAR

garficmamm220_b
Prelucrare după DeLaval şi WIFSS, 2017
Sursa: https://vimeo.com/172437461


Articol publicat în revista Ferma nr. 5/254 (ediţia 15-31 martie 2020)

Vizualizat: 867 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?