Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Longevitate productivă - cauze, efecte şi soluţii la problemele ugerului

Publicat: 15 iulie 2019 - 15:36
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Lactaţia la capre începe imediat după fătare, când laptele reprezintă hrana de bază a iedului, şi continuă cu mulsul, după sacrificarea sau înţărcarea iezilor, până în luna a doua sau a treia de gestaţie.

Producţia de lapte obţinută este condiţionată, printre alţi factori, de conformaţia, structura şi sănătatea ugerului, aspecte importante pentru longevitatea productivă, strategia de management, producerea de iezi, viteza de creştere şi starea de sănătate generală a organismului animalului.+

Uger capra_b

Defecte ale conformaţiei ugerului
Încă de la început trebuie să fim atenţi la deformările ugerului. Cele mai des întâlnite modificări sunt sfârcurile supranumerare, adică mai mult de două. Această modificare poate exista ca moştenire sau din cauza expunerii iedului la toxine, în mediul intrauterin, pe durata gestaţiei. Dacă este ereditară, capra mamă şi iedul vor fi eliminaţi din efectiv. Însă trebuie să fim siguri că nu este din cauza ţapului folosit la montă! Putem verifica dacă această anomalie apare la mai multe capre, iar dacă se confirmă, eliminăm ţapul. Sfârcurile suplimentare pot fi funcţionale, capra fiind predispusă la mastită.
Acordaţi mare atenţie lungimii şi diametrului sfârcurilor. Ele îşi modifică mărimea în timp, fiind mai mici la prima lactaţie şi imediat după muls. Pentru ca mulsul să fie mai uşor, iar iezii să nu aibă probleme la supt în timpul alăptării, lungimea lor ar trebui să fie în limita a 7-10 cm. Caprele cu sfârcuri prea mici se mulg greu, iar cele cu sfârcuri mari şi groase nu pot fi mulse mecanic şi provoacă multe probleme la alăptare, pentru că iedul nu poate cuprinde sfârcul.
Tineretul femel caprin care are sfârcuri “ciudate” (care nu se aseamănă cu ale celorlalte) este adesea hermafrodit, nu are ovare, iar în lipsa hormonilor produşi de acestea, ţesutul secretor al ugerului nu se dezvoltă. Odată cu înaintarea în vârstă, caprele pot avea comportament de ţap.
Partea de jos a ugerului trebuie să se afle deasupra genunchilor (jaretului) membrelor posterioare pentru a fi ferit de zgârieturi sau de loviri, factori care pot duce la mastită. Rezistenţa ligamentului suspensor median va determina cât de mult se va lăsa ugerul în timp. Prinderea ugerului în partea posterioară şi în părţile laterale trebuie să fie fermă, pentru a nu permite balansarea acestuia când capra se plimbă. Chiar dacă animalele sunt crescute pentru carne sau pentru fibre, ugerul pendular şi lăsat reduce longevitatea productivă. Dacă ligamentul suspensor median nu este prins chiar în centru, ugerul se poate răsuci provocând leziuni. De asemenea, ugerul se răsuceşte pe măsură ce se umple cu lapte când spaţiul pelvin este prea mic în comparaţie cu capacitatea ugerului.

Cum tratăm leziunile ugerului?
Acordaţi mare atenţie cicatricilor care indică leziuni din trecut. Odată cu cicatrizarea leziunilor se reduce disponibilul de ţesut secretor pentru lapte. Dacă leziunile sunt pe sfârc, cicatrizarea acestora poate determina obturarea canalului, ceea ce face imposibilă ejecţia laptelui. În cazurile mai puţin grave, ejecţia laptelui este afectată cauzând probleme la muls sau la alăptarea iedului. Vindecarea leziunilor, în funcţie de gravitatea lor, poate dura de la câteva săptămâni, până la câteva luni, fiind necesar un tratament de specialitate antibacterian pentru ca rana să nu se infecteze. Dacă infecţia intră în profunzimea ţesutului secretor, o jumătate a ugerului sau chiar ambele pot deveni nefuncţionale, capra fiind compromisă.
Negii apăruţi pe suprafaţa ugerului pot fi rupţi de iezi sau prin frecarea de diferite obiecte, ceea ce duce la apariţia de leziuni care cauzează aceleaşi probleme descrise mai sus. Cauza negilor poate fi diversă, dar de obicei este de natură virală.
Sunt cazuri în care, la palpare, se simt noduli în interiorul ţesutului secretor al ugerului. Aceştia pot fi formaţi din ţesut cicatrizat sau de bacterii pe care corpul le-a izolat într-o capsulă pentru a se proteja. Odată cu o nouă lactaţie, ca urmare a presiunii crescute în uger, pe care o exercită acumularea laptelui, nodulii se pot sparge eliberând bacteriile în uger şi în lapte, cu efecte negative majore.
Pustulele (băşici umplute sau nu cu lichid) apărute pe uger pot fi determinate de boli care sunt de obicei foarte contagioase, ca variola, ectima etc. (se transmit la celelalte capre) şi în acest caz anunţaţi de urgenţă medicul veterinar.
Odată ce observaţi probleme de natură fizică la nivelul ugerului sau modificarea compoziţiei laptelui, izolaţi caprele şi acordaţi-le o atenţie mărită. Pentru tratamente, apelaţi la medicul veterinar.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 11/238 (ediţia 15-30 iunie 2019)

 

Vizualizat: 278 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?