Concurs Ferma
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Liber la păşunat!

Publicat: 06 iulie 2018 - 13:41
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic - nr. 407/2006 interzice păşunatul în perioada 6 decembrie - 24 aprilie. Totuşi, OUG nr. 105/2017, prin articolul 23 alin. (1) lit. c), permite păstoritul animalelor erbivore şi în această perioadă în cazul în care crescătorul este proprietar sau deţine cu orice titlu de folosinţă terenul agricol sau are acordul scris al deţinătorului păşunii utilizate. 

Pregătirea sezonului de păşunat vizează măsuri ce trebuie aplicate atât păşunii, cât şi animalelor. În primul rând, trebuie calculată încărcătura optimă anuală pe păşune raportând producţia anuală de masă verde pe hectar la consumul anual pe individ, care se obţine înmulţind cantitatea de masă verde ingerată zilnic cu durata perioadei de păşunat. Sezonul de păşunat este mai mare în zona de şes şi mai mic în zonele colinare sau montane.
Pentru ca producţia de masă verde să fie cât mai mare, se impun lucrări de întreţinere a pajiştii. Pregătirea păşunii începe încă din toamnă, când odată cu apariţia primelor îngheţuri, păşunea se fertilizează cu gunoi de grajd fermentat (20-40 t/ha) şi/sau cu îngrăşăminte complexe (N22, P11, K11) în funcţie de fertilitatea solului.
Până la intrarea în vegetaţie, se va proceda la curăţarea păşunii de tufele de arbuşti, scaieţi, corneţi, brusturi, plante toxice etc. Primăvara devreme, odată cu dezgheţarea pământului, păşunea se grăpează pentru aerarea superficială a solului şi pentru împrăştierea muşuroaielor. După grăpare, se fertilizează cu îngrăşăminte cu azot în doză moderată (N30). Facultativ se poate face o supraînsămânţare.

Oi pe pasune_b

Asanarea suprafeţelor de pajişti
Zonele mai joase, cu apă care bălteşte, sunt un mediu favorabil pentru numeroşi paraziţi şi, prin urmare, se asanează cu ajutorul unor rigole. În zonele de şes cu apă freatică la suprafaţă este recomandabil ca fertilizarea să se aplice cu sulfat de amoniu, care pe lângă rolul fertilizant, are ca efect şi o reducere a încărcăturii cu paraziţi a păşunii.
Pe păşunile îngrădite, înainte de scoaterea oilor şi caprelor, se verifică împrejmuirile parcelelor şi se refac gardurile, unde este cazul. Tot cu această ocazie se controlează sursa de apă şi se verifică pompele, dacă apa se scoate de la adâncime.

Pregătirea oilor şi caprelor pentru păşunat
Pregătirea animalelor pentru păşunat începe încă din ultimele săptămâni de stabulaţie. Prima acţiune o reprezintă evaluarea stării de întreţinere şi a celei de sănătate a turmei. În acest scop fiecare animal se examinează individual. Oile şi caprele slabe se izolează într-un ţarc din saivan şi vor fi hrănite preferenţial, pentru a le recupera. Celor bolnave li se face tratament medicamentos în paralel cu supravegherea lor strictă şi cu îmbunătăţirea condiţiilor de întreţinere şi de hrănire.
Odată cu examinarea fiecărui animal se efectuează şi următoarele acţiuni:
• Verificarea şi completarea crotaliilor: animalele cuprinse în COP trebuie să aibă obligatoriu o crotalie simplă şi una electronică. Crotaliile pierdute trebuie înlocuite, dacă se cunoaşte identitatea.
• Tunderea oilor în jurul ochilor pentru o bună orientare în teren şi codinirea oilor sterpe pentru a evita încărcarea cozii cu fecale şi scaieţi. Oile cu miei sunt deja codinite la fătare.
• Tratament antiparazitar intern şi extern şi vaccinuri specifice perioadei şi zonei.
• Curăţarea copitelor şi tratarea celor afectate de necrobaciloză. În stabulaţie copitele se tocesc puţin, cresc şi se încalecă, îngreunând mersul. Pentru a preveni bolile copitelor, se recomandă ca la ieşirea din saivan să existe o tavă cu o soluţie bactericidă de sulfat de cupru sau azotat de amoniu. La capre, pentru a controla creşterea copitelor, se pun bolovani în padoc pe care caprele se caţără, tocindu-şi copitele pe suprafaţa abrazivă a pietrelor.

Oi pe pasune_b

Atenţie la tulburările digestive
Trecerea de la stabulaţie la păşunat se face treptat, pentru a evita tulburările digestive. În acest sens, dimineaţa, înainte de scoaterea pe păşune, se administrează un tain de fân. Durata păşunatului creşte zilnic de la 2-3 ore până la 8 -10 ore, pe parcurs de cel puţin o săptămână. Explicaţia constă în faptul că simbionţii ruminali, responsabili de digestia celulozei în rumen, sunt foarte sensibili la schimbarea alimentaţiei. Ei au nevoie de aproximativ 7-10 zile pentru a se adapta la noul furaj.
Un alt pericol este apariţia tetaniei (tremurături musculare), deoarece iarba crudă conţine cantităţi mari de sulfaţi, antagonici cu magneziul, care nu poate fi absorbit şi se ajunge în circa o săptămână la carenţe grave în magneziu.
Pe păşunile bogate în leguminoase, oile şi caprele vor păşuna doar după ce se ridică roua sau apa de ploaie, pentru a evita meteorizaţiile (umflarea rumenului).

„Sarea-n bucate” - o necesitate şi pentru oi şi capre
Înainte de tuns, se va evita, în limita posibilităţilor, ţinerea oilor în ploaie, deoarece lâna udă se tunde mai greu, iar prin depozitare, ea se poate auto-aprinde dacă umiditatea nu scade prin uscarea la soare. După tuns, oile sunt sensibile, fiind necesară adăpostirea lor în şoproane pe păşune sau în saivan atât în perioada caldă a zilei, pentru a evita insolaţiile, cât şi pe timp ploios. Caprele au păr şi nu necesită a fi tunse, cu excepţia unora din rasa Carpatină, la care producţia piloasă este abundentă şi se poate încărca de scaieţi. Caprele suferă mai mult de frig decât oile şi trebuie ferite de temperaturi scăzute sau ploi reci asociate cu vânt sau curenţi de aer peste limita recomandată.
Pentru adăpare, nu este indicată folosirea bălţilor, unde stagnează apa, deoarece prin încălzirea vremii substanţa organică din apă favorizează înmulţirea bacteriilor. De asemenea, melcii prezenţi în bălţi sunt gazde intermediare pentru mulţi paraziţi care infestează oile şi caprele.
Pentru perioada de păşunat trebuie să refacem rezervele de bulgări de sare de culoare închisă sau brichete minerale, care se administrează în zonele de odihnă sau de adăpare. Lipsa bulgărilor de sare pe păşune este o neglijenţă gravă, cu urmări nefaste asupra oilor (de exemplu scade consumul de iarbă, oile slăbesc şi sunt mai puţin productive).
Startul noului sezon de păşunat, când producţia de lapte a oilor şi a caprelor este cea mai mare, trebuie să fie pregătit riguros.

Sorin-Octavian VOIA
Ioan PĂDEANU
USAMVB Timişoara

TRATAMENTE ÎMPOTRIVA PARAZIŢILOR
Mieilor/iezilor li se poate administra Prazicest şi Selevit (în caz că nu s-a administrat după fătare), iar la animalele adulte - Douvistom, conform prospectului. Nu e indicat a se administra Ivermectină injectabilă în perioada de lactaţie, deoarece soluţia se elimină prin lapte. Ivermectina se poate face în perioada de toamnă la introducerea în stabulaţie, când oile nu sunt în lactaţie. Ca vaccin, foarte uzitat în perioada de primăvară este cel contra agalaxiei, în special dacă boala a evoluat în zonă. Mai există pericolul apariţiei anaerobiozei la animalele în stare bună de întreţinere, care sunt hrănite cu multe concentrate sau care pasc pe păşuni cultivate.


BENEFICIILE CĂRNII DE CAPRĂ
În această perioadă, mielul de Paşti este foarte căutat. Dar ce-aţi spune de iedul de Paşti?
Beneficiile cărnii de capră pentru sănătate sunt mai bine cunoscute în Asia decât în ţările occidentale, ceea ce se reflectă în consum. Europenii sunt cunoscuţi ca fiind cei mai mare consumatori de carne din lume, dar carnea de capră nu se află în topul preferinţelor lor. Atât crescătorii, cât şi consumatorii ar trebui să fie conştienţi de rolul cărnii de capră pentru sănătate. Pentru a da un imbold consumului şi în acelaşi timp creşterii acestei specii neglijate mult timp în ţara noastră, amintim câteva dintre beneficiile acestei cărni: risc scăzut de inflamare a vaselor sangvine; conţinut relativ ridicat în proteine; conţinut scăzut în acizi graşi saturaţi; ajută la arderea grăsimilor; previne anemia; stimulează producerea de hemoglobină.
La fel ca orice altă carne roşie, există şi unele dezavantaje ale consumului, iar carnea de capră nu face excepţie. Acest tip de produs este relativ sigur pentru consum în mod regulat, dar cantitatea este importantă şi trebuie să vă asiguraţi că nu depăşiţi limita. Când ne punem întrebarea "cât de mult?", nu avem un răspuns sigur, pentru că fiecare persoană este diferită... Pe larg, citiţi în numărul viitor al revistei Ferma.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 6/211 (ediţia 1-14 aprilie 2018)

 

Vizualizat: 45 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!