Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

LAPTELE ROMÂNESC este PROTEJAT prin LEGE!

Publicat: 02 august 2017 - 08:19
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Legea etichetării laptelui a fost modificată înainte să fie aplicată, pentru că era imposibil de implementat. Ce va scrie, până la urmă, pe eticheta produselor lactate? Pe cine şi cum ajută această lege?

Pe 21 iulie 2017 a fost promulgată Legea 192/2017, care modifică Legea 88/2016 privind etichetarea laptelui proaspăt pentru consum şi a produselor lactate. Noile prevederi intră în vigoare de la 1 ianuarie 2018. Legea 88 trebuia aplicată după 90 de zile de la primirea acordului din partea Comisiei Europene. Comisia a avut însă numeroase obiecţii. Noua lege nu mai prevede necesitatea unui acord din partea autorităţilor de la Bruxelles.
Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL) crede că „Legea 88 nu-şi avea rostul”. Cojocaru susţine că a fost făcută în scop politic şi era imposibil de aplicat. Reprezentanţii procesatorilor ar fi fost chemaţi să corecteze legea, ca iniţiatorii să nu îşi asume eşecul. „Legea 88, ca şi Legea 351, (privind vânzarea alimentelor - n.red.) au apărut în campanie electorală. Se caută nişte tematici populiste şi cu impact social şi emoţional mare: laptele, mâncarea, vaccinurile, sărăcia, . Deputaţii ridică mâna la comandă, nu citesc legile, aşa a apărut această aberaţie. Legea 88 a fost blocată la Bruxelles pentru aberaţiile pe care le prevedea. Am încercat să îi dăm o formă digerabilă. ANSVSA-ul a cerut în plenul Parlamentului să o desfiinţeze, că nu se poate aplica. Reprezentanţa României la Comisia Europeană a dat în scris că legea se suprapune în proporţie de 90% cu Regulamentul 1169 şi nu poţi să dai o lege care se suprapune cu regulamentul european, intri în infringement. Au spus legea trebuie să aibă o motivare în spate care să spună care este legătura între origine şi calitate. Nu există aşa ceva! Calitatea laptelui ca valoare nutriţională stă în furajarea vacii”, afirmă Cojocaru.

„Ţara de origine cu ponderea cea mai mare”
Eticheta de pe produsele lactate trebuie să indice ţara de origine sau locul de provenienţă a laptelui cu ponderea cea mai mare. „Informaţiile nu implică costuri suplimentare zilnice sau lunare. România nu a depăşit niciodată 18-20% import lapte materie primă în ultimii zece ani. Aceste importuri sunt comenzi SPOT în perioada de iarnă, în special”, susţin deputaţii care au avizat favorabil noua lege.
„Ce înseamnă ponderea cea mai mare? Noi nu avem piaţă SPOT. Nu există procesator în România care să aibă sub 75% lapte românesc. Danone are 98% lapte din România. România nu oferă lapte materie primă la necesarul de procesare. Nu găsesc nici la preţul de 1,6 lei pe litru, cât e acum la poarta fermei. Avem deficit. Vorbim de cât era cota de livrări, de lapte pentru procesare cu ştampilă ovală, de ferme comerciale care vând lapte procesatorilor, nu de ăia cu găleata care vând la un centru de colectare. Şi Franţa, care e cea mai naţionalistă, trece produs franţuzesc dacă foloseşti 50% lapte din Franţa. Dacă iau dintr-o fermă lapte pe care nu pot să îl procesez, pentru că fermierul a folosit antibiotic, planul de producţie de unde îl completez, pentru că fermierii din România au contract pe tot laptele. De ce legiferezi ceva ce nu poate fi asigurat practic?”, spune, revoltat, Dorin Cojocaru.
Mitru Crişan, administrator al companiei Teletext, care deţine o fermă de 1.400 de vaci Holstein în judeţul Ialomiţa, precum şi fabrica Diami Lactate, este de părere că această variantă este „o găselniţă bună”. Ferma lui produce zilnic 20 de tone de lapte, iar fabrica procesează 40 de tone de lapte pe zi. A fost membru al Holstein RO, însă a ieşit din asociaţie şi acuză producătorii de lapte de lipsă de fair-play: „Ei adună lapte şi îl vând în străinătate. Când ăia de afară le dau cu flit, atunci se plâng că de ce nu cumpără procesatorii laptele din România. Păi fabrica de lapte nu poate să stea la dispoziţia domnului X, care acum s-a hotărât să vândă, iar vara sau iarna, când nu mai vrea să dea laptele, să mă duc la ungur sau la polonez”. Diami Lactate este membru APRIL.

Conţinutul de lapte praf nu va fi scris pe etichetă
Noua lege abrogă obligativitatea ca pe etichetele produselor lactate să fie înscrisă avertizarea cuprinzând sintagma „Conţine lapte praf în proporţie de _%” (art 6.). Deputaţii din Comisia de Agricultură au motivat că, potrivit Ordinului 327/2000, în cazul laptelui de consum cu adaos de lapte praf reconstituit, denumirea produsului se înscrie în mod obligatoriu, pe etichetă sau direct pe ambalaj. Nu se trece însă şi procentul de lapte praf. Procesatorii susţin că este imposibil de determinat. Deputaţii au mai argumentat că o astfel de informaţie ar aduce prejudicii indirecte fermierilor, prin scăderea cererii de lapte din partea fabricilor procesatoare de lapte praf.
„Nu există metodă de determinare a procentului de lapte praf nicăieri în lume. Atunci, de ce treci aşa ceva într-o lege?”, spune Dorin Cojocaru.
Mitru Crişan este categoric: „Jumătate din lume mănâncă lapte praf, cum poţi să zici că e otravă? Copilul mănâncă lapte praf. Să spui că e dăunător e o aberaţie. Se foloseşte în anumite proporţii, în România a fost reglementat la maxim 30%”.
Pe eticheta lactatelor vor mai fi specificate: numele operatorului economic procesator al laptelui, procesul de tratament termic utilizat, precum şi modificările de compoziţie: îmbogăţirea laptelui cu proteine lactate, săruri minerale şi vitamine. Au fost eliminate denumirea comercială şi adresa procesatorului, precum şi denumirea ambalatorului.

„Produs românesc” şi „Produs natural”
Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România (FCBR), crede că cea mai mare realizare a acestei legi este faptul că vor putea vinde lapte şi lactate cu titlul de „Produs românesc” doar acei procesatori care „folosesc în proporţie de 100% ca materie primă laptele provenit de la producători şi procesatori, lapte de origine românească, atestat pe baza documentelor de trasabilitate”. Frânc se mândreşte cu faptul că legea a apărut la solicitarea Federaţiei.
De asemenea, dreptul de a înscrie pe eticheta produsului finit menţiunea suplimentară „Produs natural” va reveni doar celor care „folosesc în proporţie de 100% ca materie primă laptele provenit de la vaci, bivoliţe, oi şi capre şi componente naturale provenite strict din lapte, fără a avea în compoziţie produse de origine vegetală sau animală altele decât laptele”.
„Dacă ceva nu e ilegal, atunci e permis. Acum, există un cadru legal obligatoriu, reguli scrise pentru toţi cei care vor să vândă lapte şi lactate cu numele de produs românesc”, explică Frânc. Acesta nu acuză pe nimeni că ar face, în prezent, acest lucru în mod incorect. Susţine chiar că existenţa legii îi apără de suspiciuni, până la proba contrarie, pe toţi cei care vând produse pe care scrie „Produs românesc”.
Noua lege mai prevede că etichetele pentru lapte de consum şi produse lactate trebuie să fie inscripţionate clar, uşor de înţeles, pentru a permite consumatorilor informarea privind originea şi trasabilitatea produselor. Legea nu prevede însă forma tipărită de transmitere a mesajului, atrage atenţia Dorin Cojocaru. „Am cerut să existe o formă unitară, simplă, care să ocupe puţin spaţiu pe etichetă”, mai spune preşedintele APRIL.

Lapte RO-UE_b

Amenzi mai mari
Amenda pentru producerea, expunerea spre vânzare şi/sau vânzarea de lapte de consum cunoscând că este obţinut din înlocuitori de lapte creşte la 25.000 lei - 35.000 lei, de la 20.000 lei - 25.000 lei, în forma iniţială a legii, iar retragerea pe timp de şase luni a autorizaţiei de funcţionare a producătorilor sau comercianţilor care încalcă legea a fost eliminată.
„Am fost împotriva închidereii unităţii, am susţinut creşterea sancţiunilor, ca să îi descurajăm să practice ilegalităţi, fără să periclităm activitatea, pentru că noi avem nevoie de procesatori. Nu înseamnă că dacă închidem un procesator, am rezolvat o problemă, pentru că lăsăm fermierii cu laptele pe cap”, explică Frânc.

Fără bani de la stat pentru promovarea laptelui românesc
Noua lege abrogă şi obligaţia Ministerului Agriculturii şi a organizaţiilor din sectorul lapte de a iniţia şi finanţa campanii de promovare şi creştere a consumului de lapte proaspăt şi produse lactate româneşti.
„Cum să fac promovare pe banii statului pentru marfa românească, în detrimentul mărfii străine? Păi ne bagă în infringement”, spune Mitru Crişan.
Frânc este nemulţumit că s-a scos din lege această prevedere. „Dar interesul naţional nu justifică o astfel de susţinere?”, întreabă, retoric, preşedintele FCBR. Acesta afirmă că vrea să facă o campanie de promovare a produselor lactate româneşti, prin care să determine consumatorii să înţeleagă avantajele consumului de lapte autohton şi să aleagă în cunoştinţă de cauză. Pe termen lung, gândeşte astfel: „Dacă în jumătate de an sau un an de zile reuşim să determinăm consumatorul român să caute produsul pe care scrie PRODUS ROM+NESC, oare procesatorii şi comercianţii, văzând că se cere produsul la raft, nu vor creşte şi preţul la poarta fermei?”.

„NE PUNEM SINGURI CONDIŢII”
„Legile din ultimul timp, scoase aşa, pe genunchi, după interesele unora sunt foarte proaste. Fiecare lege care nu a fost gândită bine ne-a înrobit tot mai mult. Legile astea le-am făcut noi pentru noi. Legea etichetării este doar pentru produsul intern. Când tu singur îţi pui condiţii şi te încorsetezi doar pe tine, în timp ce restul producătorilor au acces pe piaţa ta, mi se pare un pic de prostie. Hai să ne înţelegem, nu să ne certăm unii cu alţii, să fim uniţi, cum sunt ungurii, polonezii, cehii”, mai spune Mitru Crişan.

Vizualizat: 1505 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Vacile superproductive, dovada progresului genetic!

Vacile superproductive, dovada progresului genetic!

Cine şi-a făcut anul acesta timp pentru a vizita INDAGRA, expoziţia naţională de agriculută, a putut admira la standul Asociaţiei HolsteinRo câteva dintre cele mai performante vaci de lapte din România. Printre acestea, un exemplar aparţinând societăţii Panifcom Iaşi, administrată de Liviu Bălănici, care a încheiat cea de a doua lactaţie cu o producţie de 13.636 de litri, iar în primele 128 de zile din lactaţia a treia a ajuns la 6.800 de litri.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sub media europeană la consumul cărnii de porc Intermediarii fac legea şi peste Prut
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?