Creșterea vacilor pentru lapte este unul dintre cele mai problematice sectoare agricole din România. Chiar dacă România urcă în clasamentul prețurilor, costurile de producție sunt tot mai mari.
O serie de provocări sau de probleme cad pe capul fermierului: scumpirile de tot felul (carburanți, furaje, medicamente veterinare, servicii etc.), lipsa forței de muncă, utilaje și echipamente tot mai costisitoare și, în vârful tuturor, prețul primit pentru lapte, mai ales dacă livrează laptele unui procesator.
Începutul acestui an a adus, cel puțin din punct de vedere statistic, o veste bună: prețul laptelui a crescut și în România, nu mai este chiar unul dintre cele mai mici din Uniunea Europeană.
În ianuarie, prețul mediu a fost 40,41 euro/100 kg (1 l lapte = 1,0295 kg lapte), cu 24,6% mai mult decât în ianuarie 2021 și cu 12,5% mai mare decât în decembrie 2021.
Prețul mediu la nivelul UE a fost în luna ianuarie de 42 euro/100 kg. În toate statele, cu excepția Ciprului (-0,8%), au fost înregistrate în ianuarie 2022 creșteri semnificative ale prețului laptelui la poarta fermei, față de ianuarie 2021. În Belgia, saltul a fost de 39,1%, în Irlanda 37,6%, în Danemarca 29,5%, în Franța 10,3%, în Germania 23,9%. La nivelul UE creșterea a fost de 20,5%.
Creșterile de prețuri la poarta fermei sunt însă atenuate de creșterile costului de producție. Fermierii europeni se confruntă cu un decalaj mare între prețul încasat și costul de producție.
În Germania, fermierii au obținut anul trecut pentru lapte cu 19% mai puțin decât costul de producție. Fermierii francezi susțin că ar trebui să primească un preț minim absolut de 0,5 euro/1 kg de lapte pentru a reuși să obțină un mic profit.
Marjele de profit ale fermierilor europeni care cresc vaci de lapte au scăzut îngrijorător de mult în ultimii 30 de ani în Uniunea Europeană, din cauza costurilor de producție tot mai mari. În ultimi ani, fermierii cheltuiesc tot mai mulți bani pentru furaje, care au devenit tot mai scumpe, din cauza secetei.
Prețurile laptelui pe lanțul de aprovizionare, până la consumatorul final, sunt în creștere în toată lumea, în contextul în care piața deja afectată de pandemie se așteaptă la probleme suplimentare ale aprovizionării cu îngrășăminte și furaje și suferă presiunile inflaționiste provocate de invazia Rusiei în Ucraina, a scris și Financial Times.
Fenomenele meteo nefavorabile din Noua Zeelandă, SUA și Australia s-au combinat deja cu creșterea prețurilor la gaze și întreruperile lanțului de aprovizionare cauzate de pandemie și pun presiune asupra producătorilor de lapte din cei mai mari cinci exportatori înainte de război.
Producția totală de lapte din Noua Zeelandă (cunoscută drept „Arabia Saudită a laptelui” deoarece controlează 35% din exporturile globale), UE, Australia, SUA și Argentina a scăzut cu 1,7% în ianuarie 2022, comparativ cu anul precedent, conform datelor brokerului de mărfuri StoneX. Producția de lapte a celor cinci producători a scăzut de la an la an, Noua Zeelandă și Australia înregistrând scăderi de peste 6%.
După începerea războiului în Ucraina pe 24 februarie, prețurile produselor esențiale au crescut în continuare. Grăsimea anhidră din lapte, un produs lactat de bază, a atins un record de 7.111 de dolari pe tonă pe 15 martie, conform indicelui Global Dairy Trade, care monitorizează prețurile produselor lactate din Noua Zeelandă. Laptele praf integral, un produs comercializat în modul cel mai activ, a atins cel mai mare nivel din ultimii opt ani, luna aceasta.
Compania Fonterra din Noua Zeelandă, cel mai mare exportator de lactate din lume, a declarat săptămâna trecută că plătește fermierilor cu 30% mai mult pentru lapte decât în urmă cu un an și a prezis că prețul va crește în continuare. Noua Zeelandă și UE reprezintă aproximativ 70% din exporturile de lapte, urmate de SUA, Australia, Brazilia și Argentina.
PREŢ MEDIU LAPTE ÎN STATELE UE - IANUARIE 2022
Euro/100 Kg
Sursa: date statistice publicate de Comisia Europeană
Creșterea prețului la energie și inputuri are deja un efect negativ covârșitor asupra costului de producție. Reprezentanții fermierilor din Asociația Europeană a Laptelui vorbesc despre un ”colaps dramatic” al sectorului laptelui și îi cer comisarului european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, să discute cu fermierii, cu procesatorii și cu marile magazine, pentru a găsi soluții care să facă munca fermierilor profitabilă.
UNCSV a cerut statului să intervină de urgenţă în ajutorul agriculturii româneşti pentru subvenţionarea a două componente lovite de criza energetică şi cea cauzată de conflictul ruso-ucrainean: îngrăşămintele şi combustibilii. Click AICI şi vezi ce soluţii propun fermierii!
un articol de
STELIAN RĂDESCU