Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Laptele din pajişte. Cum ajungem la 25 de litri zilnic?

Publicat: 01 iunie 2020 - 12:45
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În mai şi iunie, baza furajeră a vacilor de lapte constă în masa verde păşunată, care poate susţine o producţie de 9-13,5 litri de lapte/zi/animal. Cum ajungem la 25 de litri zilnic?

Dacă ploile vor avea un regim normal, putem spera la refacerea păşunilor afectate de secetă, astfel încât acestea să asigure necesarul de masă verde pentru animale.

Debutul păşunatului

Avem în România pajişti zonale (de câmpie şi podişuri joase, pajişti de deal şi podişuri înalte şi pajişti de munte - alpine) şi pajişti azonale (de lunci, văi, depresiuni, de bălţi şi mlaştini şi pajişti de sărătură). Ne oprim asupra hrănirii vacilor de lapte pe pajiştile de câmpie (la altitudini de 0 - 200 - 350 m), situate pe terenurile cele mai slabe, improprii altor culturi, care au în compoziţia botanică: 65-80% graminee, 5-11% leguminoase şi 15-24% alte familii botanice. Aportul nutritiv al pajiştilor de câmpie este 70-80% apă, 0,13-0,20 UFL, 24-27 g PDIN/kg şi 24 g PDIE/kg.

Utilizarea furajului verde de pe pajiştile naturale începe cu obişnuirea animalelor cu acesta pe parcursul a 10-15 zile. Păşunatul debutează când plantele au 12-15 cm înălţime.

laptele din pajiste 1_b

Furajarea după 100 de zile de lactaţie

Ştim că o vacă de lapte trebuie hrănită corelat cu curba de lactaţie. Dar să vedem cum o putem furaja după 100 de zile de lactaţie, când producţia s-a stabilizat.
Pornim de la necesarul în energie şi al celorlalţi principii nutritivi pentru o vacă în greutate de 650 kg şi cu o producţie de 25 litri de lapte pe zi (Tabelul 1).

În lunile mai-iunie, chiar şi în cazul pajiştilor naturale, când regimul pluviometric este bogat în precipitaţii, există o abundenţă de masă verde care poate asigura un consum de 70 kg, fără o administrare suplimentară de alte furaje verzi.

laptele din pajiste 2_b

Ţinta de producţie: 25 l de lapte/zi

În această perioadă a anului, baza unei raţii o constituie masa verde păşunată, care poate susţine o producţie de 9-13,5 litri de lapte. Deoarece în aceste pajişti predomină gramineele şi plantele din alte familii botanice, asigurarea energetică fiind mai mare, pentru corelarea energo-proteică este bine să se intervină cu un concentrat bogat în proteină, respectiv cu 2 kg tărâţe de grâu. Pentru a susţine o producţie zilnică de 25 litri de lapte mai trebuie să se administreze încă 6 kg, dar de amestec de concentrate de producţie.

În structura raţiei, furajele verzi au o pondere de 63,6%, iar concentratele 36,4%, rezultând o cantitate de concentrate de 0,32 kg/litrul de lapte.

TABELUL 1:Raţie pentru vaca de lapte în lunile mai-iunie

 

Specificare

Kg

SU

kg

UFL

PDIN

g

PDIE

g

Ca

P

Sare

UIDL

Necesar total

 

21,2

16,3

1620

1620

120

82

82,5

16-18,1

Pajişti de câmpie

70

14

11,2

980

1050

80,6

43,4

 

15,6

Furaj de corecţie:

tărâţe de grâu

2

1,7

1,46

184

148

2,8

24

 

0

Amestec de producţie

6,0

5,22

4,74

474

492

44,22

37,8

60

 

TOTAL

 

21,8

17,4

1638

1690

126,1

105,2

 

15,6

 

TABELUL 2: Amestec de producţie

 

Specificare

%

SU

kg

UFL

PDIN

g

PDIE

g

Ca

g

P

g

Sare

g

UIDL

Triticale

36,5

31,3

37,9

2772

3384

14,4

144

 

0

Orz

30

25,8

30,3

2040

2640

18

102

 

0

Şrot de floarea soarelui

30,3

26,4

11,1

3080

2160

120

288

 

0

Sare

1

0,9

 

 

 

 

 

1000

 

Cretă furajeră

1

0,4

 

 

 

390

 

 

 

Fosfat dicalcic

0,5

0,9

 

 

 

130

92,5

 

 

Premix vitamino-mineral

1

0,9

 

 

 

 

 

 

 

TOTAL

100

86,6

79,3

7892

8184

737

626,5

1000

 

Revine la 1 kg

 

0,87

0,79

79

82

7,37

6,3

10

 

 

LEGENDĂ TABELE:

SU - substanţă uscată;

UFL - unităţi furajere lapte;

PDIN - proteină digestibilă la nivel intestinal permisă de conţinutul în azot al raţiei;

PDIE - proteină digestibilă la nivel intestinal permisă de conţinutul în energie al raţiei;

UIDL - unităţile de încărcare digestivă pentru vacile de lapte.

 

un articol de

LAVINIA ŞTEF

Vizualizat: 1629 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Scottish Highland - vaca scoţiană, rasa care se întreţine singură

Scottish Highland - vaca scoţiană, rasa care se întreţine singură

Proprietarul uneia dintre cele mai mari ferme de bovine Scottish Highland din România, Nicolae Ibăşfălean, vrea să-şi lichideze afacerea înființată în urmă cu 12 ani. Pare cumva greu de înţeles, însă după ce am stat de vorbă cu fermierul, am convingerea că nu prea e cale de întoarcere. Lipsa motivaţiei, înaintarea în vârstă şi mai ales faptul că îi este tot mai greu să găsească oameni de încredere care să se ocupe de activitatea din fermă l-au determinat pe cel mai cunoscut crescător de vaci Highland din judeţul Sibiu să ia foarte serios în calcul opţiunea de a renunța la efectivul de animale. Printre argumente s-ar mai putea adăuga, desigur, şi dezinteresul românilor pentru carnea de vită premium. Pentru că, până la urmă, degeaba ai un produs de calitate dacă nu îl poţi valorifica.

Un reportaj de LIVIU GORDEA

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?