Concurs Ferma
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Lâna fără valoare şi laptele nepreţuit

Publicat: 22 martie 2017 - 20:26
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Ioan Andrieş, din Mănăştur, jud. Arad, creşte oi de când se ştie, cu toată familia sa. Pe vremea lui Ceauşescu, din banii primiţi pe lână şi brânză şi-a luat Dacie. Acum a ajuns să dea lâna pe aproape nimic...

A descoperit însă că are, chiar la stână, o mină de aur: laptele de măgăriţă, pentru care cumpărătorii stau la coadă, cu programare, şi plătesc câteva zeci de lei pe litru.

IONUT SI IOAN ANDRIESClick pe poza pentru galerie!

Din lână şi brânză şi-a luat Dacie nouă!
Ioan Andrieş a venit cu familia din zona Bistriţei, în urmă cu 45 de ani. Sunt crescători de oi din tată-n fiu şi duc meseria mai departe. Cu tradiţia e mai greu, că, în economia de piaţă, nici obiceiurile, nici produsele nu prea mai au căutare şi valoare. „Pe timpul lui Ceauşescu am avut în jur de 200 de oi. Am tuns oile primăvara şi am vândut lâna, am mai dat 300 de kile de brânză şi mi-am pus bani la CEC pentru Dacia şi am primit-o nouă-nouţă. Banii aveau valoare. Am vândut şi lâna aia de pe sub coada oii, şi mieii ăia avortoni, de două palme, şi pe ăia am luat bani. Acum se fac haine numai din muşama, nu se mai fac din piele. Am tuns oile, cu fiu-meu, şi am dat-o pe patru milioane jumate lei vechi şi mi-au zis că la anul pot s-o arunc, că nu mai vine după ea. Anul trecut am tăiat 60 de miei de Paşte, am pus trei saci de sare pe piei şi până în septembrie n-o venit nimeni să le ia. Le-am dus la groapa de gunoi, n-am scos nici sarea pe care-am pus-o pe ele. La miel merge dacă îl dai tăiat. Dacă îl dai viu, e 6 lei kilogramul, că îl dai la bişniţari”, ne spune Ioan Andrieş.
Dacă plăteau oameni pentru tunsul oilor, ar fi dat patru lei pe oaie, plus mâncare şi băutură în fiecare zi. Pentru 400 de oi. Lâna au vândut-o unui turc care are depozit la Pădureni, în Timiş. Ce face cu ea? „Unii zic că ar trece droguri în lână până în Irak, că prin baloţii de lână nu sunt depistate de aparate, şi când ajunge acolo o aruncă. Alţii zic că se mai foloseşte la izolaţii. Tu eşti obligat să tunzi oaia, că vine căldura, chiar dacă nu ai unde s-o dai”, ne spune Ionuţ, fiul cel mic al familiei Andrieş.
Acesta are 26 de ani şi a făcut liceul teologic, dar n-a mai continuat studiile ca să devină preot. S-a întors la ferma familiei. Când nu e la stână, cântă într-o formaţie de muzică populară.
Spune că ferma lor este chiar una de familie: au peste 500 de oi Ţurcane, de care se ocupă doar tatăl împreună cu cei doi băieţi. Stâna este la marginea localităţii Mănăştur, între Arad şi Timişoara.

„Să nu dea la nimeni subvenţie!”
„Nici dacă nu s-ar mai da subvenţie, nu mă las de crescut oi”, spune, cu convingere, Ionuţ Andrieş.
„Să nu dea la nimeni subvenţie! Deloc! Dacă nu le e drag de animale, să nu le ţină! Că mulţi care nu au fost de meserie şi-au luat oi numai ca să primească subvenţia. Eu le-am ţinut şi când nu era nici o subvenţie. Din clasa a patra tot la oi am fost, da atunci ai ştiut, ţi-ai lăsat bani de cucuruz (porumb - n.red.), de la lână, de la brânză. Acum aştepţi subvenţia ca să scoţi oile din iarnă, că lâna nu-i plătită, mieii nu-s plătiţi, brânza ce mai merge”, se plânge Ioan Andrieş.
Oile familiei Andrieş stau pe islazul comunal. Îi mai lasă un inginer agronom din sat pe mirişte, după recoltat. Pentru 500 de oi, 4 vaci şi 18 măgari au doar 13 ha din păşunea comunală, prin asociaţia din localitate. Nu plătesc păşunatul, dar asociaţia încasează subvenţia pe păşune. N-au de unde primi mai mult, că „islazul s-a arat”, ne spun cei doi. Teren arabil nu au, aşa că trebuie să îşi cumpere furaje pentru iarnă.
Acum 25 de ani, Ioan Andrieş mergea cu oile în transhumanţă, de la Vinga, până în Retezat: „Plecam în mai, înţărcam mieii, luam oile sterpe şi ne întorceam după seceriş.”
Pe vremea aia dădeau „cota” de oi lupilor şi urşilor. Acum, prădătorii sunt „dinăia cu două picioare”. În ultimii ani au şi o invazie de şacali, veniţi din sud, din Serbia.
Subvenţii primesc pe mai puţin de jumătate din oi, după ce acum câţiva ani n-au luat nici un leu din cauză că au vândut oile reformă înainte de controlul pe teren. Ca să nu mai păţească la fel, nu le mai declară pe toate la APIA. Laptele oilor nu au cui să îl dea în zonă. Fac brânză, pe care o vând cu 20 de lei kilogramul la piaţă la Vinga sau la Timişoara.

Laptele de măgăriţă ca afacere
Dacă pe miei şi pe lână iau bani puţini sau deloc, acum vreo trei ani au descoperit că au ceva foarte valoros chiar la stână: laptele de măgăriţă. „Tot timpul am avut măgari, da nu ne-am gândit că e o afacere până când cineva a venit într-o vară să îi dăm un litru de lapte”, spune Ionuţ Andrieş.
Acum au 18 măgari: 12 femele, 4 masculi şi doi pui. Cel mai tânăr avea doar patru zile când i-am vizitat, pe 1 martie. „10 femele sunt încă gestante şi până la finalul anului o să fete câte o măgăriţă în fiecare lună. Înmulţim de la noi, că de cumpărat nu mai găşeşti în Banat”, mai zice tânărul crescător de oi.
Întrebăm de preţ şi ne spune că porneşte de la 200 de euro şi ajunge până la 300 de euro, maxim 1.500 de lei pentru o măgăriţă productivă. Ne explică modul cum calculau oierii: „Preţul era un măgar cât două oi. Dacă o oaie era 100 de euro, un măgar era 200 de euro şi un câine de întors bun, tot 100 de euro. În zona noastră numai noi avem măgari. Mai sunt ciobani, dar nu mai sunt măgari. Nici la transhumanţă nu mai sunt folosiţi.”
Ne mai spune că o să ţină toate femelele, iar masculii o să îi vândă şi că măgarul are cea mai lungă gestaţie, de 12 luni. Masculii pot fi folosiţi pentru montă de la 3 ani, iar femelele se pot reproduce de la 2 ani, în funcţie de cât sunt de dezvoltate.

„Vindecă tusea măgărească şi are gust ca de portocală”
Familia Andrieş vinde litrul de lapte de măgăriţă cu 50 de lei. Alţii dau şi cu 100 de lei litrul. De ce e atât de scump? „Avem o singură măgăriţă, cea mai bătrână şi cea mai productivă, pe nume Baba, care dă 2 litri de lapte la o mulsoare. Are peste 10 ani. Restul dau jumătate de litru sau chiar 300, 400 de grame. Se mulg o dată pe zi. Dacă le-am mulge şi seara şi dimineaţa, într-o săptămână ar înţărca. Când n-avem clienţi, nu mulgem deloc. Când vin clienţi, oprim puiul la boxă şi le mulgem”, ne spun Ioan şi Ionuţ Andrieş.
„E când sunt atât de mulţi că nu şti cum să îi programezi”, adaugă Ionuţ. Cei mai mulţi cumpărători sunt din Arad şi Timiş, dar au venit şi din zona Haţegului sau din Bihor. Au avut o clientă din Arad care timp de trei săptămâni a venit zilnic cu trei copii să cumpere lapte de măgăriţă. Au avut cumpărători şi din Austria, iar o clientă din Timişoara le-a spus că bea laptele de măgăriţă cu cafea.
Cum ajung clienţii la ei? „Punem anunţul pe internet, oamenii ne sună şi vin după lapte la stână. Nu trimitem prin firme de curierat. Vindem doar la faţa locului. Mulgem în faţa lor şi le dăm în pet-uri noi. Laptele trebuie consumat proaspăt. E bun pentru boli, tuse seacă, TBC. {tiţi că şi Cleopatra a făcut baie în lapte de măgăriţă. Plus, mai e cineva care ia lapte ca să facă săpunuri şi creme”, ne explică Ionuţ Andrieş. De două ori pe an fac analize pentru lapte la DSVSA, care le spune dacă în lapte sunt sau nu germeni şi microbi care ar putea îmbolnăvi consumatorul.
„Laptele de măgăriţă are gust ca de portocală”, este de părere Ionuţ Andrieş. Au băut toţi din familie, de câte ori au tuşit, şi au scăpat de tuse de fiecare dată. Nu doar vindecă tusea, ci ajută şi imunitatea, mai spune tânărul fermier.

 

ANIMAL SFANT
Familia Andrieş avea acum şase ani 25 de măgari, însă nu ştia, atunci, ce mină de aur sunt. I-au vândut aproape pe toţi. „Era greu, nu stăteau cu oile, nu găseam om să stea cu ei pe păşune”, spun şi tata şi fiul. Ambii recunosc că le-a fost greu să îi vândă. „Au plâns. Un măgar îşi face cruce cu piciorul când se culcă şi când îi pui gând să îl tai, îi curg lacrimi”, spune Ionuţ Andrieş.
„Domnul Isus în Ierusalim a mers călare pe măgar, de atunci s-a lăsat crucea pe spatele măgarului. E animal sfânt”, ne mai spune Ioan Andrieş.

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr. 5 (188) din 15-31 martie 2017

Vizualizat: 623 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!