Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

BAIA DE FIER. La stâna familiei Stanciu

Publicat: 06 septembrie 2018 - 22:22
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În orice direcţie ai porni din staţiunea montană Rânca, ajungi la o stână. Dacă mergi, fie pe jos, fie cu maşina - de teren, nu autoturism - până în muntele Tigvele, situat pe teritoriul comunei Baia de Fier, ai toate şansele să fii musafirul familiei Stanciu, care îngrijeşte câteva zeci de văcuţe şi prepară brânzeturi într-o stână construită din lemn, dar având o curte pavată cu beton (ca să nu iei noroiul pe tălpi) şi îngrădită întocmai ca o căsuţă din sat, iar în interior sobă cu plită, gresie şi faianţă şi veselă ca în orice bucătărioară.

Dumitru şi Elena Stanciu stau toată vara în munte şi pe lângă bunătăţile pregătite aici (brânză telemea, caş, unt, urdă dulce şi sărată, dar şi o afinată pe cinste), oferă celor care le trec pragul o sumedenie de poveşti despre viaţa din vârful muntelui (au strâns şi ei destule veri la izvoarele râului Galbenul) şi, în ciuda robotei zilnice, pot să-ţi zâmbească sincer, bucuroşi de vizită.

La stâna familiei Stanciu_b
Mulţi turişti au trecut pragul stânei de vaci a familiei Stanciu, dar era timpul să ajungă aici şi echipa proiectului ”Viitor pentru sate”, derulat de revista Ferma. Cei trei specialişti: Nicolae Dragomir, Ioan Pădeanu şi Ludovic Cziszter, colaboratori atât ai revistei, cât şi ai proiectului numit anterior, şi Monika Puiu, sponsor, voluntar în cadrul proiectului, dar şi un conducător auto dibaci pe drumurile de munte, sunt curioşi să afle cât mai multe lucruri despre munca fermierilor din Tigvele. Aşezaţi la o masă din lemn, în curtea stânei, având sub ochi versanţii înierbaţi unde pasc văcuţele, experţii îl au ca interlocutor pe Dumitru Stanciu, Mitică pentru cunoscuţi, în timp ce soţia lui, Lenuţa, după cum îi spun cei din sat, trebăluieşte de zor.

La stâna familiei StanciuClick pe poza pentru galerie!

Hărnicie şi nesiguranţă
Contractul încheiat cu Primăria Baia de Fier de crescătorii de vaci (rasele sunt Brună de Maramureş şi Bălţată Românească) în 2010 va expira în 2020. Ei nu au nici o certitudine că vor mai primi tot suprafaţa aceasta din Tigvele, chiar dacă au construit şi au amenajat cu cheltuiala lor o stână funcţională şi primitoare. Două sunt avantajele majore ale acestui loc: 1. accesul rutier (e un drum care se desprinde din şoseaua Transalpina) şi 2. existenţa unei surse de apă (fermierii au aducţiune de apă în interiorul stânei, fapt care permite respectarea cu rigurozitate a normelor de igienă, conferind încredere în produsele lactate obţinute aici). Dumitru Stanciu îşi aminteşte că înainte de acordarea subvenţiilor europene pentru păşune, erau mai puţini crescători de animale, iar primăria le repartiza suprafeţe mai mari decât aveau nevoie, ca să încaseze taxa de păşunat. După 2007, însă, situaţia s-a schimbat: ”Înainte ne băgau pe gât 120 de hectare. Acum, de când cu subvenţiile, s-au îngrămădit toţi”, spune fermierul.

Loc de mai bine
Întrebat de Ludovic Cziszter unde fată vacile, nea Mitică îi răspunde: ”Şi aici, şi jos, la ţară” (Aşa se împarte geografia pastorală în nordul Gorjului: la munte şi la ţară, adică pe dealurile care se lungesc până în câmpie). Pentru reproducţie au un taur, nu aplică monta artificială, din cauză că ”veterinarul trebuie adus cu maşina până aici”. O vacă produce 10 l/zi. Mulg manual, prima mulsoare fiind la 5 dimineaţa. Obţin 1 kg de brânză telemea din 5 litri de lapte. Brânza o vând în lunile de toamnă şi de iarnă la piaţa agroalimentară din Târgu Jiu. Elena Stanciu stă la taraba închiriată cu 230 de lei/lună. Preţul unui kilogram de brânză telemea de vacă este de 20 de lei. Au clienţi stabili care ştiu să aprecieze gustul de telemea obţinută la stâna din muntele Tigvele. Alţii o încearcă pentru prima oară. E vorba, aşadar, de ”lanţul scurt”, care leagă direct producătorul de clientul final.
În Baia de Fier nu există, deocamdată, nici un producător de brânzeturi înregistrat la MADR cu unul sau mai multe produse tradiţionale, deşi brânzeturile obţinute aici nu sunt mai prejos decât cele preparate în zona Moeciu-Bran sau în Mărginimea Sibiului. Lipsesc eticheta, brandul şi promovarea. Nu mi se pare chiar utopică situaţia în care un client din România sau din altă ţară să comande online şi să primească prin firmele de curierat o bucată de telemea de la stâna din Tigvele, fiindcă a citit pe un site de promovare despre familia Stanciu şi a privit un film despre modul de preparare a brânzeturilor.

La stâna familiei Stanciu_b

Eligibil, dar cu contul gol
Pe Florin Stanciu, fiul gazdelor noastre din muntele Tigvele, l-am întâlnit în gospodăria lui din Baia de Fier. De meserie e pompier, cu gradul de plutonier major în cadrul I.S.U. Gorj, dar se implică în treburile exploataţiei agricole a familiei. Cu o parte din banii primiţi cadou la nuntă, el şi Luminiţa au achiziţionat şapte vaci, care s-au adăugat celor patru pe care le aveau deja în ogradă. Anul trecut a depus un proiect pentru accesarea măsurii 6.1., considerat de funcţionari eligibil, dar fără finanţare. Or, tânărul are nevoie de bani, să-i investească în fermă, nu de eligibilitate goală! Florin şi Luminiţa sunt părinţi, au un motiv serios, dar şi putere să muncească, aici, în Baia de Fier, nu în Alcala de Henares, iar funcţionarii români declară proiectul eligibil fără bani! Oricum, n-a stat nici el cu mâinile în sân. A cumpărat teren (10 ha la Bumbeşti-Piţic, o comună vecină, şi 5 ha în Baia de Fier) şi a construit un saivan, lângă casă. Şi-ar dori un tractor nou, până în 100 CP, cel de acum e second-hand, U 445, pe care l-a adus însă din Scoţia, unde fusese livrat cu mulţi ani în urmă. Ca echipamente deţine o balotieră, o greblă, plug şi disc. Are, de asemenea, şi o moară furajeră. Hrana pentru animale o asigură exclusiv din producţia proprie. Nu cumpără nutreţ. ”Îmi doresc să ajung la 40 de vaci şi să cumpăr şi un taur din rasa Bălţata Românească. Anul acesta nu am reuşit să înscriu animalele pentru obţinerea SCZ, dar la anul sigur mă înscriu”, îmi spune Florin. Încasarea sprijinului cuplat ar fi, într-adevăr, binevenită, în condiţiile în care AFIR-ul nu i-a finanţat proiectul.

La stâna familiei Stanciu_b


CU SAU FĂRĂ NARDUS STRICTA?
Nicolae Dragomir, expertul nostru în pajişti, semnalează în păşunea închiriată de familia Stanciu prezenţa extinsă (80% din suprafaţă) a speciei Nardus stricta, numită popular ţăpoşică sau părul porcului, plantă cu slabe calităţi nutritive. De fapt, precizează specialistul, peste 800.000 de hectare din România sunt dominate de această specie vegetală, astfel încât pajiştile afectate se numesc de-a dreptul nardeturi. Soluţia eradicării acestei plante ar fi împrăştierea de carbonat de calciu pe păşune, de la 1,5 tone, până la 3 t/ha.
Cât costă pe piaţa liberă un transport de carbonat de calciu? Am sunat la o firmă din Satu Mare care a postat un anunţ pe olx.com. Un transport de 25 de tone adus la Baia de Fier costă 3000 de lei. La o medie de 2 t/ha, ar ajunge pentru 12,5 ha. Ar fi aproape toată suprafaţa închiriată de familia Stanciu de la Primăria Baia de Fier (15 ha). ”Aplicarea de carbonat de calciu ar schimba în timp compoziţia covorului vegetal, favorizând creşterea şi dezvoltarea speciilor valoroase din punct de vedere nutritiv, cum sunt leguminoasele, mai ales trifoiul alb şi roşu, dar şi gramineele”, explică Nicolae Dragomir, ascultat cu atenţie de nea Mitică. Numai că munteanul are de făcut o observaţie: ”Unde e iarba seacă, iese brânza foarte bună. Iese mai puţină, dar mai bună”. Cei trei profesori sunt de acord, fiindcă Nardus stricta conţine celuloză, iar celuloza este transformată de organismul animalului în grăsimea din lapte.

La stâna familiei Stanciu_b

 La stâna familiei Stanciu_b

Un articol publicat în revista Ferma nr. 14/219 (ediţia 15-31 august 2018)

Viitor pentru sate_b

Vizualizat: 2349 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Scolile agricole - semnal de alarma!

Scolile agricole - semnal de alarma!

Specialist în cresterea pasarilor de curte si absolvent al unei scoli cu profil agricol - Liceul Tehnologic „Mihail Kogalniceanu” din Miroslava (jud. Iasi) - Leonard Stafie considera ca institutiile de învatamânt cu profil agricol au nevoie de sprijin pentru a redeveni ceea ce erau cândva.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga George Stanson, despre condiţia fermierului român Maschio-Gaspardo îşi extinde operaţiunile în afara Europei
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?