Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

La început a fost cererea! Afacerea cu profit din OGRADA CU STRUŢI

Publicat: 08 august 2018 - 21:23
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

La Sebeş, în judeţul Alba, în “Ograda cu struţi” a lui Ioan Marius Fărcaşiu locuiesc 39 de familii de reproducători. Acest business a început în urmă cu 9 ani, cu o singură familie de struţi şi 40 de pui. Acum, Nelu Fărcaş, aşa cum îl ştiu prietenii şi colaboratorii pe investitorul sebeşean, are abatorul propriu şi în curând va fi gata şi carmangeria fermei.

Cred că sintagma fermier este mult prea puţin pentru a numi ceea ce face Nelu Fărcaş. Nu poţi să nu remarci stricteţea cu care priveşte detaliile atunci când vine vorba de “foile plăcintei”. Chiar şi gradualitatea cu care împlineşte businessul îl recomandă ca fiind ardelean. Deşi nici vorba, dar nici altceva comun, nu l-ar plasa în stirpea ardelenească! În schimb, ambiţia sa pare una oltenească. Hotărârea de a nu pierde nici un bănuţ care ar putea fi făcut din creşterea, abatorizarea şi comercializarea struţilor l-a determinat să investească. La început doar din profit, iar anul trecut şi din accesarea de credite.

Ioan Marius Farcasiu_b
Nu a recurs la fondurile europene, deşi, cel puţin acum un deceniu, lumea vorbea doar de struţi şi melci ca afaceri premium pe proiecte comunitare. Nelu Fărcaş a auzit şi el atunci despre aceste posibile businessuri de viitor. Dar nu s-a aruncat cu capul înainte. Mai întâi a căutat să vadă dacă şi cât de importantă este cererea pentru un asemenea produs de nişă. Despre nevoia de piele şi pene de struţ ştia câte ceva, dar privitor la consumul de carne nu avea certitudini. A prospectat piaţa prin cele mai mari ţări europene şi chiar a primit oferte să livreze tone de carne săptămânal, la preţuri frumoase. Aşa că a considerat că merită investit. La început mai lent, apoi din ce în ce mai aprig. Anul trecut în august a pornit propriul său abator, în care a investit peste 350.000 de euro. Fără să socotească terenul şi lucrările de pregătire a acestuia. Ferma propriu-zisă se întinde pe o suprafaţă de trei hectare, cu nu mai puţin de 39 de incinte familiale pentru reproducători. O familie însemnând „un cocoş şi două puichiţe”, cum plastic s-a exprimat omul de afaceri sebeşean.

Business total integrat: de la nutriţie, la ambalarea produselor finite
“Ograda cu struţi” este o afacere care trebuie promovată pentru tinerii care vor să facă zootehnie, dar fără a se îngropa în bălegar până la gât. Faptul că doi oameni pot supraveghea, hrăni şi îngriji 120 de reproducători mi se pare chiar lesne. Nutriţia struţilor are la bază lucerna. Pentru eficienţă maximă, Nelu Fărcaş foloseşte acum lucerna deshidratată. În reţetă, fermierul sebeşean utilizează lucerna în proporţie de 70-75%, pe care o amestecă cu grâu, porumb, soia şi ulei de floarea-soarelui, de rapiţă sau chiar grăsimea rezultată din abatorizarea struţilor. Are FNC-ul său, cu o capacitate de stocare de 350 tone, cu un granulator care poate realiza 300 kg/oră de nutreţ granulat. Un FNC construit de firma Auto Total Prest, firmă care le aparţine şi care e condusă de soţia sa. Societate care are un aport destul de important ca activitate în agricultură prin aducerea şi montarea celulelor pentru silozuri de cereale second-hand. Cea mai mare celulă instalată vreodată a avut capacitatea de 5.000 tone, la Natural Ferma în Codlea.
Prin granulare, evită risipirea furajului, dar poate asigura o reţetă complexă şi mai ales completă pentru familiile de struţi. Furajarea se face la un cap de incintă familială, acolo unde este un adăpost pentru vreme ploioasă. Cuibarele sunt făcute din nisip, pentru a evita murdărirea ouălor. Fiecare ou este numerotat după recoltare şi pus la frigider pentru maxim 14 zile înainte de introducerea la incubat. Un amănunt pentru cei direct interesaţi: oul de struţ stă 38 de zile la incubator, apoi este depus pentru încă 7 zile într-un eclozor. Deci puiul are nevoie de o lună şi jumătate pentru a ieşi la propriu din ou. Apoi puii vor sta o lună în grădiniţă, acolo unde au condiţii de temperatură şi de hrănire asigurate constant. Media greutăţii unui adult este de 100 kg în viu. La abatorizare rămân doar 30 kg de carne, din care doar 6 kg de carne “pan file” 100%. Restul se împarte între carne bună pentru şniţel şi cuburi pentru gătit. Carnea e împachetată în abator inclusiv prin procedeul “skin”, care asigură un termen de valabilitate un pic mai extins. Struţul nu are piept, ci doar pulpe.

Struti_b

Abatorul şi carmangeria - soluţii pentru sezonul rece
Atât construcţia de silozuri second-hand, cât şi ferma de struţi sunt activităţi care iarna intră, practic, în vacanţă. Struţul nu se înmulţeşte iarna, aşa că este sezonul ideal pentru abatorizare. În lunile octombrie, noiembrie şi decembrie a abatorizat cel mai bine. Iar vârful producţiei a fost perioada 28 noiembrie - 3 decembrie, când a dus spre piaţă 1,5 tone de carne şi produse de carmangerie. Produsele din carne le-a procesat la carmangeria Vladu din Alba Iulia. Deocamdată este vorba de două feluri de salam. Unul integral din carne de struţ, iar celălalt un mix de carne de struţ (50%), carne de vită (25%) şi grăsime de Mangaliţa (25%). Printre cele mai căutate produse se numără micii din carne de struţ. Semn că grătarul rămâne sfânt şi pentru oamenii care vor să mănânce mai sănătos. „Românii încă învaţă să mănânce şi altceva, nu doar porc şi pui!”, conchide tânărul afacerist care este tată de fete. Nu mai puţin de patru la număr. Între 8 ani şi un an şi jumătate. Aşa că este minoritar ca bărbat într-o familie cu cinci fete.
Ca să vă dau un amănunt interesant, mai ales pentru cei care urmăresc reclamele tv cu regularitate, printre cei mai bătrâni masculi din ferma sa se află şi struţul care a jucat în reclama Vitamax. Exemplarul este impresionant şi se ţine mândru. Probabil ştie că este vedetă tv!
Ioan Marius Fărcaşiu a reuşit să clădească un business extrem de eficient, dintr-o idee care părea pierdută pentru România. Sunt convins că exemplul său va fi un fel de iniţiere pentru viitoare afaceri de acest tip. Mai ales că struţul african este un animal frumos, bine adaptat la condiţiile climatice de la noi. „Parcă îi merge mai bine la minus douăzeci de grade. Doar nămolul şi ploile reci sunt mai puţin pe placul lor. De aceea au un loc unde să se adăpostească de ploaie”, încheie fermierul din Sebeş care deocamdată oferă locuri de muncă pentru doi oameni în fermă, pentru şase oameni în firma de silozuri şi încă patru meseriaşi în abatorizare. Carmangeria va aduce alte locuri de muncă în curând şi de aceea l-am întrebat ce părere are despre revoluţia fiscală. Nelu Fărcaş a rostit o frază extrem de concludentă: „O ţigănie care a pus o foarte mare presiune pe noi, cei care aducem bani reali la buget!”


Ioan Marius Fărcaşiu: „Nu am crezut niciodată că în România se va consuma atât de multă carne de struţ. Cererea se dovedeşte din ce în ce mai mare şi sunt nevoit să mă extind pe piaţa internă”.

 

EXPORTUL ESTE BAZA, DAR SE DEZVOLTĂ RAPID ŞI PIAŢA INTERNĂ
După spusele lui Ioan Marius Fărcaşiu, până anul trecut, circa 90% din produsele sale obţinute de la struţ mergeau la export. Însă de când au început tăierile în abatorul propriu, a reuşit să facă un contract cu lanţurile de magazine Lidl şi Penny Market. În plus, a dezvoltat o reţea de vânzare online. Din ce au observat, cel puţin la comenzile venite din online, 70% dintre clienţi cumpără produsele pentru a-şi hrăni sănătos copiii.
Preţul diferitelor sortimente de carne şi produse de carmangerie se situează între 80 şi 140 lei/kg. Dar fermierul nostru a ştiut de la început că e o afacere bună. Cum a ştiut de la început şi unde vrea să ajungă şi ce anume îşi propune să realizeze. Un singur fapt nu l-a prezis prea bine. Nu s-a aşteptat la efervescenţa de pe piaţa locală!
Cât priveşte pielea de struţ, Nelu Farcaş a luat legătura cu un creator de modă din România „şi aşa am ajuns să furnizez materie primă pentru pantofii de lux creaţi de el. Tot aşa am aflat că cele mai scumpe obiecte şi accesorii sunt cele din piele de struţ, nu cele din piele de şarpe sau crocodil”, a aflat sebeşeanul.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 11/216 (ediţia 15-30 iunie 2018)

 

Vizualizat: 1185 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Priorităţile UNCSV pentru 2019

Priorităţile UNCSV pentru 2019

Interviu cu Florentin Bercu, director executiv al Uniunii de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Musca asteapta tractorul autonom Dan Herteg, investitii de aproape un milion de euro
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?