Concurs Ferma
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Influenţa suptului asupra producţiei de lapte

Publicat: 06 iulie 2018 - 13:36
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În articolele anterioare publicate în revista Ferma am arătat care este motivaţia şi care sunt tehnologiile de creştere a viţeilor din rasele de lapte împreună cu mamele lor până la înţărcare. Da, ştiu! Ştiu că nu prea sunt în trend cu aceste articole despre vacile de lapte, pentru că acum la modă este vaca de carne. Dar, dacă vom continua în acest fel, vom rămâne fără lapte de producţie internă şi vom fi obligaţi să importăm lapte pentru consum. Mult mai mult decât o facem acum!

Revenind la problematica propusă, constatăm că tehnologiile utilizate în prezent la vaca de lapte presupun separarea viţelului de mama sa imediat după naştere. Acest lucru nu permite exprimarea comportamentului matern atât al vacii, cât şi al viţelului. Am văzut până acum care sunt avantajele utilizării unui sistem în care viţelul este crescut împreună cu mama sa, şi anume viteza mai mare de creştere a viţelului, scăderea frecvenţei, până la abolire, a suptului nenutritiv. În ceea ce o priveşte pe vaca mamă, se constată că atât starea de sănătate, cât şi producţia de lapte au de suferit, dar stresul de înţărcare se manifestă mai intens după ce o perioadă bună din viaţa viţelului mama se află în imediata lui apropiere.

Vaca cu vitel_b

Cantitatea de lapte vândută
La o vacă suptă de viţelul ei, cantitatea de lapte este considerabil mai redusă comparativ cu cea vândută de la o mamă crescută în mod convenţional. Cantitatea de lapte vandabilă este cu 7-12 kg/zi mai mică în cazul vacilor supuse unui supt restricţionat din partea viţeilor şi ajunge până la 20 kg/zi la vacile aflate în sistemul de contact permanent cu viţelul. Există două motive principale pentru care se reduce cantitatea de lapte care poate fi vândută de la o vacă: 1) viţeii consumă cantităţi mari de lapte, mai mult decât le este administrat în sistemul de creştere convenţională şi 2) ejecţia laptelui din alveolele mamare este dereglată.
Indiciile existenţei unui reflex dereglat de ejecţie a laptelui din alveolele mamare sunt: 1) o încetinire a vitezei de muls la mulgerea mecanică; 2) un model atipic de ejecţie a laptelui în timpul mulsului; 3) o cantitate mai mare de lapte rezidual după muls (25% la vacile supte de viţei comparativ cu numai 8% la vacile care nu sunt supte de viţei) şi 4) un conţinut mai redus de grăsime în lapte cu 1-1,5%.
Deşi în perioada de alăptare a viţeilor cantitatea de lapte mulsă este mai mică decât la vacile care nu sunt supte de viţei, unii cercetători au observat că după ce viţeii sunt înţărcaţi, producţia de lapte revine la normal şi se încadrează în curba normală a lactaţiei. Unele studii au arătat chiar că producţia de lapte pe întreaga lactaţie a vacii nu este diferită semnificativ între vacile supte şi cele care nu sunt supte de viţei. Deoarece rezultatele cercetărilor privind producţia de lapte nu sunt încă tranşante, este nevoie de mai multe investigaţii în acest sens.

Bunăstarea vacii în timpul mulsului
Atunci când sunt mulse mecanic, vacile supte de viţei eliberează în sânge o cantitate mai mică de oxitocină comparativ cu vacile care nu sunt supte, şi chiar comparativ cu vacile aflate în timpul suptului. Această reţinere a eliberării oxitocinei poate fi determinată de aversiunea vacilor de a fi mulse mecanic sau pentru că vacile vor să reţină mai mult lapte pentru viţel. Comparând vacile cu viţei care au acces liber la supt şi vacile cu acces limitat sau deloc la supt a viţeilor, s-a constatat că există indici moderaţi de stres la vacile supte, exprimat prin vocalizări, postură tensionată, ochi larg deschişi, absenţa rumegării sau un comportament mai intens de defecare şi urinare. Nu s-au constatat diferenţe semnificative în ceea ce priveşte lovirea cu piciorul, “dansul” în sala de muls sau creşterea ritmului cardiac.

Starea de sănătate a ugerului
Se presupune că laptele rezidual rămas în uger în proporţie mare după muls constituie un substrat favorabil dezvoltării agenţilor patogeni şi, deci, un risc sporit pentru apariţia mastitei. Unii cercetători însă infirmă acest lucru, demonstrând că în fermele în care numărul de celule somatice din lapte este mic, atunci când se trece la creşterea viţeilor cu mamele lor nu are loc o sporire a numărului de celule somatice în lapte. În schimb, în fermele cu probleme cauzate de Streptococcus agalactiae situaţia poate fi diferită şi suptul viţelului este primul factor de risc pentru apariţia mastitei. Cu toate acestea, starea de sănătate a ugerelor vacilor supte este asemănătoare sau chiar mai bună decât a vacilor care nu sunt supte. Asta se poate datora faptului că după muls, prin supt, viţelul consumă cantitatea de lapte rezidual din ugerul vacii.

Compoziţia laptelui
Cu toate că procentul de grăsime din laptele produs de vacă nu este modificat de suptul viţelului, laptele care este muls are procentul de grăsime mai mic din cauza problemelor de ejecţie menţionate anterior. Se ştie că ultima fracţiune de lapte muls este mai grasă, iar dacă în urma suptului de către viţel cantitatea de lapte rezidual este mai mare, rezultă că per total lapte muls procentul de grăsime va fi mai mic. Dacă fermierul vinde laptele în funcţie de calitatea lui, atunci reducerea procentului de grăsime poate reprezenta o problemă.
În general, procentul de proteină din lapte este relativ stabil şi este influenţat în principal de genetică şi de conţinutul de energie şi proteină din raţie. Încă nu s-a putut stabili cu exactitate efectul suptului viţelului asupra procentului de proteină din lapte, deoarece rezultatele cercetărilor sunt neconcludente.

Efecte pe termen lung
Pe termen lung, efectele tehnologiei de creştere a viţeilor cu mamele lor sunt favorabile pentru viţel prin îmbunătăţirea vitezei de creştere, a stării de sănătate şi chiar a abilităţilor sociale şi de învăţare ale acestuia. Nu se cunoaşte încă aproape nimic despre impactul economic al acestui sistem asupra performanţelor economico-financiare ale fermei, deoarece majoritatea studiilor s-au efectuat în staţiuni de cercetare şi nu în ferme de producţie.
Creşterea împreună a mai multor categorii de taurine poate fi dificilă pentru controlul bolilor transmisibile sau contagioase. Vacile adulte şi tineretul taurin mai în vârstă sunt considerate ca fiind rezervoare de agenţi patogeni pentru viţei şi paratuberculoza reprezintă o ameninţare serioasă. Organizarea adăpostului, precum şi microclimatul din adăpsoturile de vaci de lapte au nevoie de aranjamente speciale pentru a fi potrivite şi pentru viţeii sugari.
Deoarece preocuparea publică referitoare la separarea viţelului de vaca mamă imediat după fătare este din ce în ce mai mare, în special în ţările cu nivel de trai ridicat, consider că aceste tehnologii alternative trebuie luate în considerare. Tehnologiile bazate pe automatizare oferă un potenţial sporit pentru proiectarea fermelor moderne de vaci de lapte, astfel încât să se satisfacă cerinţele sociale, comportamentale şi de bunăstare animală a vacilor şi viţeilor şi, în acelaşi timp, să fie satisfăcute şi cerinţele economice ale producătorilor.
Cu toate acestea, cred că va mai trece puţin timp până când se vor aplica aceste tehnologii în mod curent în fermele de vaci de lapte.

 

DEFINIŢII
• Alveola mamară (acinul glandular) este unitatea morfologică şi funcţională a glandei mamare. Ea se prezintă sub forma unei pungi închise, formată dintr-un singur strat de celule epiteliale care absorb din sânge precursorii laptelui şi eliberează componentele laptelui în lumenul alveolar. Alveola mamară conţine circa 1/5 dintr-un strop de lapte. 150-220 de alveole mamare formează un lobul, iar mai mulţi lobuli formează un lob mamar. La vacă, chiar înaintea mulgerii, circa 70-90% din lapte este depozitat în avelolele mamare.
• Laptele rezidual reprezintă cantitatea de lapte rămasă la sfârşitul mulgerii în uger, exprimată procentual din cantitatea de lapte existentă în uger imediat înaintea începerii mulgerii vacii. Aceasta reprezintă în mod normal circa 15-25%. Ea poate fi scoasă din uger doar prin injecţie suplimentară de oxitocină.
• „Dansul” vacilor în sala de muls reprezintă mişcările frecvente ale animalelor de pe un picior pe altul. Acest comportament exprimă o suferinţă a animalului. Cauzele sunt mai multe: existenţa curentului electric în pardoseala standului de muls, frecvenţa pulsaţiei prea mare, răni pe sfârc, stres produs de lipsa viţelului.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 6/211 (ediţia 1-14 aprilie 2018)

 

Vizualizat: 48 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!