Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

În ferma familiei Fănic, la poalele Retezatului

Publicat: 22 august 2018 - 15:46
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Mi-am petrecut jumătate din ziua de 13 iulie a.c. în satul Mălăieşti, comuna Sălaşu de Sus din judeţul Hunedoara, în compania tinerilor fermieri Marian şi Neluţa Fănic.

El are 29 de ani, ea 26. Au şi o frumuseţe de fetiţă, Maria, în vârstă de 3 anişori. I-am „cunoscut” online la începutul acestui an, odată cu participarea lor la un concurs pe facebook, în urma căruia au câştigat un abonament la revista Ferma. De atunci mi-am propus să ajung în zona lor iar luna iulie a venit cu materializarea dorinţei mele...
În satul lor încărcat de istorie (Cetatea medievală Mălăieşti) şi de frumuseţea Retezatului care străjuieşte zarea, şi-au încropit, în câţiva ani, o mică fermă „cu de toate”.

Fanic 1_b

Prima vacă a fost primită drept cadou de nuntă
Tinerii fermieri au plecat de la o vacă, în 2014, primită de Marian drept zestre la căsătoria cu Neluţa, de la tata socru. Cu banii de la nuntă (aproximativ 5 mii de lei) şi-au mai cumpărat o junincă, pe Florica, iar viţica ei a devenit a treia vacă din fermă. În 2016 aveau patru vaci iar în 2017 au venit următoarele trei.

Fanic 7_b
Acum au şase vaci la muls plus două capete tineret, 30 de oi şi zece porci.
Au aplicat pentru un proiect pe masura 6.1 - Instalarea tinerilor fermieri, început în 2016. În 2017 s-a aprobat prima tranşă din cei 40 de mii de euro. Planul de afaceri pe 5 ani include grajdul, mulgătoarea şi platforma de gunoi. Cam o lună şi jumătate a durat construcţia grajdului. Se adaugă în proiect grebla şi cositoarea achiziţionate noi, precum şi o presă de balotat second-hand.
Marian îmi mărturiseşte că la anul pe vremea asta vrea să aibă cel puţin două, trei vaci în plus, dacă nu să-şi dubleze efectivul.

Fanic 6_b

Nu se plâng de vânzare, ci mai degrabă de piaţa nesigură
Din laptele muls, Neluţa şi Marian fac brânză, după o reţetă tradiţională moştenită de la bunica, dar vând şi lapte crud, la preţul de 2,50 lei litrul. De regulă merg la piaţă în Petroşani, la o distanţă de aproximativ 50 kilometri, unde au clienţi fideli. Sunt însă mulţi care vin şi cumpără de acasă, de la poarta fermei, inclusiv turişti.
Şi totuşi, ca în foarte multe alte cazuri, piaţa este nesigură şi pentru familia Fănic. Adică ziua de mâine nu le poate garanta desfacerea... Marian spune că centrele de colectare ar putea rezolva, în mare parte, problema.

Fanic 5_b
Veniturile sunt suplimentate din salariul Neluţei, care lucrează ca bucătăreasă la o pensiune din Haţeg.
Pe cele 5 hectare pe care le deţin, cultivă porumb, grâu şi cartof şi mai au 15 hectare de fâneaţă.
Vacile păşunează pe pajiştea închiriată de la primărie, păstorite de gradul electric cumpărat de Marian.
Materialul seminal este achiziţionat de la Asociaţia de Bălţată din Braşov iar criteriul principal de selecţie a vacilor a fost şi rămâne „să fie din zonă, deoarece sunt bine adaptate la condiţiile de munte, de la noi”, spune Marian Fănic.
Anul acesta a fost unul dificil, pentru că în iunie şi iulie a plouat excesiv şi n-au reuşit să facă fânul. Poate acum, că s-a mai îndreptat vremea.
Tânărul fermier mi-a spus că are un tractor vechi, care-şi face treaba, dar şi-ar dori unul nou, de 75 CP.
Am discutat cu ei despre problema asocierii, mai ales că, în satul lor sunt încă cinci crescători de vaci care toţi au accesat măsura „tânărul fermier” şi ar putea face o cooperativă în vederea procesării la comun a producţiei de lapte. Mi-au transmis că deja au iniţiat primele discuţii şi sper din suflet că vor reuşi în acest demers.

Fanic 4_bFanic 2_bFanic 9_b

Sunt tineri, frumoşi, optimişti şi încrezători în ziua de mâine pentru zootehnie. N-au fost niciodată în vacanţă la mare, însă mi-au promis că o vor face cât de curând. Şi sper să se ţină de cuvânt, pentru că sunt conştienţi că trebuie să existe un echilibru între muncă şi timpul alocat relaxării. Au toate calităţile pentru a fi un bun exemplu de DA, SE POATE şi în România zilelor noastre!  Pas cu pas, investiţie după investiţie...

Articol publicat în revista Ferma nr. 14(219), 15-31 august 2018

Vizualizat: 3593 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Scolile agricole - semnal de alarma!

Scolile agricole - semnal de alarma!

Specialist în cresterea pasarilor de curte si absolvent al unei scoli cu profil agricol - Liceul Tehnologic „Mihail Kogalniceanu” din Miroslava (jud. Iasi) - Leonard Stafie considera ca institutiile de învatamânt cu profil agricol au nevoie de sprijin pentru a redeveni ceea ce erau cândva.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga George Stanson, despre condiţia fermierului român Maschio-Gaspardo îşi extinde operaţiunile în afara Europei
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?