Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

În 2011, statul ia subvenţia!

Publicat: 30 decembrie 2011 - 14:00
1 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

În ultima lună a anului, crescătorii de ovine şi caprine nu primiseră, încă, acea brumă de subvenţie de 40 lei/animal, deşi au cerut cu insistenţă ca banii să le fie alocaţi încă din toamnă. Au primit, în schimb controale şi avertizări că s-ar putea să returneze subvenţiile din anii anteriori, dacă au avut datorii la stat în momentul depunerii cererii, o condiţie dovedită, în 2011, neconstituţională, dar în acelaşi timp numai bună pentru a (re)aduce bani la buget

Click pe poza pentru galerie!

Prin Hotărârea de Guvern nr. 1199 din 30 noiembrie 2011, prima pe cap de animal la ovine/caprine s-a redus la 40 lei, în limita unei alocări de 299.103.480 lei, şi nu 336.491.415 lei, cât a prevăzut iniţial proiectul de lege. „Ar fi trebuit să primim 80 lei de ovină.

Federaţia Oierilor de Munte a cerut un sprijin suplimentar de 12 euro pentru oaia de munte, şi nu de la bugetul de stat, ci pe o schemă de sprijin asemănătoare cu cea dată pentru vacile de lapte din zona defavorizată, la care ne îndreptăţeşte Regulamentul CE nr. 73/2009. Dar degeaba...”, ne-a declarat Eugen Gonţea, preşedintele FOM.


Bani... pe credite bancare

Cum banii se alocă din bugetul pe 2012, cine vrea subvenţie mai repede trebuie să facă un drum la APIA, apoi la bancă. Începând cu 19 decembrie a.c., APIA eliberează adeverinţe solicitanţilor pentru a contracta credite în contul primei pe cap de animal. „În discuţiile cu MADR, am insistat să nu se depăşească data de 28 februarie pentru finalizarea plăţilor din bugetul de stat. Oficialii evită stabilirea unor termene şi respectarea oricăror înţelegeri.

Deocamdată, s-au reînnoit protocoalele cu instituţiile bancare de la care am mai luat astfel de credite. Se pare că băncile au cerut garanţii suplimentare şi va fi implicat şi FGCR-ul. Astfel, la comisionul datorat băncii, mai plătim şi FGCR-ului un leu, şi uite-aşa pierdem vreo 3 lei/cap de oaie”, ne-a declarat Ionică Nechifor, secretar general al Federaţiei „Romovis”.

 

Datori vânduţi statului

Din lista beneficiarilor pe 2011 vor pica cei care aveau datorii la stat la data solicitării sprijinului din anii anteriori. „În judeţul Neamţ avem 900 de crescători în această situaţie, la Suceava, circa o mie, ca de altfel în toată ţara. În 2011, s-a renunţat la declaraţia pe proprie răspundere, pe motiv de neconstituţionalitate.

Dacă Ministrul Agriculturii nu elaborează o Hotărâre de Guvern prin care să anuleze efectele acestei prevederi din legislaţia anilor trecuţi, atunci mulţi vor returna subvenţiile primite din 2008 încoace şi timp de trei ani nu mai au dreptul la CNDP”, a avertizat Ionică Nechifor.

 

Consiliul Naţional al Muntelui

Prima reuniune a Consiliului Naţional al Muntelui a avut loc vineri, 9 decembrie, la Bucureşti, organizatori fiind Forumul Montan din România şi Comisia pentru agricultură din Senat.

Din Comitetul de Organizare a făcut parte şi Federaţia Naţională a Oierilor de Munte, reprezentată de cinci membri, printre care şi preşedintele acesteia, Eugen Gonţea. „Am prezentat câteva dificultăţi cu care ne confruntăm toţi cei care ne desfăşurăm activitatea în zonele de gol alpin.

În primul rând, avem o problemă cu păşunatul şi adăpatul animalelor în pădure, precum şi cu adăpostirea animalelor pe timp de caniculă. Din punct de vedere legislativ, am susţinut ca numărul câinilor însoţitori să nu fie limitat per turmă, ci dimensionat în funcţie de numărul de ovine.

Ce fac cu trei câini, din care unul rămâne la stână, dacă mă atacă 7-8 lupi?! Apoi, peste 20 la sută din animale ne sunt răpite de carnivorele mari, iar porcii mistreţi ne fac un dezastru pe păşuni. Dorim să fim despăgubiţi pentru pierderile suferite”, ne-a enumerat, Eugen Gonţea, câteva dintre problemele de zi cu zi ale oierului montan.

Radu Rey, preşedintele Forumului Montan din România (FMR), a tras un semnal de alarmă în ceea ce priveşte sărăcia generalizată a populaţiilor rurale montane şi depopularea acestor areale. „România se situa încă din anul 2000 pe locul I în Europa ca şi grad de sărăcie a populaţiei rurale montane, iar la finele anului 2011 în zonele de munte se constată reduceri semnificative ale efectivelor de bovine şi ovine şi a volumului de îngrăşăminte organice, cu degradări tot mai accentuate ale florei furajere naturale şi a fâneţelor şi păşunilor”, a declarat Radu Rey, citat de Agerpres.

Zona de munte a României cuprinde 3.560 de sate în 27 de judeţe şi se întinde pe 74.000 de kilometri pătraţi, respectiv circa 3,2 milioane hectare de terenuri agricole, din care 2,5 milioane ha păşuni şi fâneţe naturale. Zona de munte are peste 800.000 de gospodării şi 2,1 milioane de agricultori.

 

OCUPAŢIA DE „OIER MONTAN” A FOST STANDARDIZATĂ

După ce Asociaţia Judeţeană a Crescătorilor Montani de Ovine „Dealu Negru” Bistriţa-Năsăud în colaborare cu AGROM-RO - Centrul de Instruire în agricultură Sângeorgiu de Mureş, a obţinut, în urmă cu un an, toate avizele necesare introducerii în Clasificarea Ocupaţiilor din România (C.O.R.) a meseriilor de Oier montan (C.O.R. 612108) ca arie ocupaţională cu meseriile aferente de: Crescător de oi montan (C.O.R. 612109), Baci montan (C.O.R. 612110) şi Cioban montan (C.O.R. 612111), în luna octombrie a.c., Autoritatea Naţională pentru Calificări a aprobat, prin Decizia nr. 307/27.10.2011, standardele ocupaţionale pentru aceste meserii.

„Am ajuns în etapa finală de publicare în Monitorul Oficial a Deciziei de introducere a calificărilor aferente şi în Nomenclatorul de meserii din România. Astfel, am încheiat o muncă de doi ani şi jumătate. Această reuşită este valabilă pentru întreg oieritul românesc, însă pentru noi, cei implicaţi în demers, reprezintă o nouă contribuţie la marele edificiu al oieritului autohton”, ne-a declarat Vasile Turculeţ, preşedinte al Asociaţiei „Dealu Negru”.

Vizualizat: 449 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
1.
Meseria de cioban.
|
01. 18, 2012. Wednesday 09:47
Felicitari pt. demersul facut.Dar nu este suficient.Cioban nu poate fi orice neintegrat,trepadus din gara.Pe vremuri scoala se facea de la 13-20 de ani in propria ferma.Azi nu mai face nime nimic ,desi oier nu poate fi decit un fizic si psihic de exceptie si pasiune totala.
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Mewi la Agromalim 2019 ARTEX - Structuri uşoare acoperite
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?