Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

HRĂNIREA PE STABULAŢIE - grăunţele de cereale şi boabele de leguminoase

Publicat: 13 februarie 2019 - 23:42
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Numeroasele mele articole scrise pentru revista Ferma au ca punct de plecare discuţiile purtate cu studenţii la orele de curs. Unii dintre ei au ferme de animale, hrănindu-le pe acestea aşa cum au învăţat de la părinţi şi, de multe ori, folosind materiile prime la întâmplare. Acest lucru este valabil şi în cazul grăunţelor de cereale şi a boabelor de leguminoase. Fiind perioadă de stabulaţie, aceste materii prime sunt folosite în prezent în majoritatea fermelor. 

Mai întâi trebuie spus că factorii antinutriţionali specifici în boabele de leguminoase şi în grăunţele de cereale sunt:
- la soia: tripsininhibitori, hemaglutinine, saponine, oligozaharide (rafinoză), poliglucide neamidonoase (PnA), factori goitrogeni, antivitamine, pectine;
- rapiţă: glucozinolinaţi, tanin, acid fenolic, acid erucic, pectine;
- lupin: alcaloizi, pectine;
- mazăre: lecitine, tanin, PnA, oligozaharide, inhibitori proteazici;
- floarea-soarelui: fibre brute, taninuri;
- orz: beta-glucani, arabinoxilani;
- grâu: arabinoxilani, beta-glucani;
- secară: arabinoxilani, beta-glucani, inhibitori proteazici;
- sorg: tanini.
Consecinţele nutriţionale ale acestor factori sunt: reduc digestibilitatea şi/sau absorbţia nutrienţilor; afectează rata pasajului digestei; măresc activitatea microbiană în intestinul subţire; influenţează textura fecalelor prin creşterea conţinutului în apă şi a vâscozităţii, cu efecte asupra animalului şi în special a tineretului prin încetinirea creşterii, reducerea utilizării digestive a furajelor, creşterea mortalităţii şi a morbidităţii, tulburări digestive, diaree etc.

Porumb_b

Prepararea şi prelucrarea grăunţelor şi boabelor
Metodele de preparare şi de prelucrare pe care fermierii le au la dispozitie sunt:
Prelucrarea mecanică, respectiv măcinarea - se efectuează pentru a se realiza amestecarea omogenă a diferitelor sortimente care alcătuiesc structura unui nutreţ combinat sau a unui amestec de concentrate. La uruieli s-au constatat coeficienţi de digestibilitate (Qd) mai mari comparativ cu valorile de la grăunţele de provenienţă;
Hidratarea sau înmuierea grăunţelor poate avea ca efect o creştere a sensibilităţii amidonului la acţiunea enzimelor amilolitice şi chiar inactivarea inhibitorilor proteazei (de exemplu în cazul orzului). De aceea, premergător administrării, mai ales în hrana păsărilor, grăunţele de orz se ţin în apă circa 12 ore. Dificultatea procedeului este dată de necesitatea uscării ulterioare a acestor grăunţe;
Tratarea termică are loc pentru distrugerea factorilor antinutritivi din boabele de leguminoase sau pentru reducerea procentului de celuloză din unele grăunţe (orz, ovăz), precum şi pentru creşterea palatabilităţii în general. Se pot efectua diferite tratamente termice:
- procedeul uscat, respectiv prăjirea sau toastarea grăunţelor, se practică în cazul orzului, în instalaţii simple sau chiar în tăvi încălzite. Orzul prăjit se administrează purceilor sugari de la vârsta de 7-8 zile. La boabele de soia se apreciază că prăjirea inactivează numai parţial substanţele antiproteinogenetice pe care le conţin;
- procedeul umed (autoclavarea) este indicat în cazul boabelor de leguminoase. Se realizează cu eficienţă maximă la 115oC timp de 20 de minute sau la 107-108oC timp de 30 de minute. De asemenea, rezultate bune se obţin prin înmuierea boabelor în apă timp de 12-24 de ore înaintea autoclavării şi apoi uscarea la 100oC timp de 30 de minute. Depăşirea limitelor indicate de timp şi temperatură poate reduce disponibilul de aminoacizi esenţiali.
Prepararea enzimatică. Cercetări recente au relevat că dacă în structura nutreţurilor combinate destinate păsărilor şi chiar suinelor (îndeosebi la purceii sugari), grâul, orzul, secara şi sursele de proteină vegetală depăşesc proporţia de 45-50%, se produce o creştere a vâscozităţii digestei în intestin. Vâscozitatea crescută se datorează prezenţei polizaharidelor neamidonoase (PnA) din compoziţia acestor furaje, care au ca efect reducerea digestibilităţii nutrienţilor şi prin urmare a absorbţiei digestive, cu impact negativ asupra performanţelor la animalele monogastrice.
Denumirea generică de PnA include celuloza, hemiceluloza, substanţele pectice, -glucani, pentozani (arabinoxilani) şi -galactozide (ex. rafinoza), care într-un nutreţ combinat pe bază de grâu, orz şi soia ajung la proporţii de 12-16% în SU. Timpul de adaptare digestivă la nutreţurile combinate de acest tip este mare, afectându-se indicii economico-productivi. Adiţia de enzime specifice poate reduce efectul antinutritiv al PnA. De regulă, preparatele enzimatice de prevenire a creşterii vâscozităţii conţinutului intestinal sunt mixturi pe bază de arabinoxilanază, -glucanază, şi -galactozidază.
Încolţirea are drept scop asigurarea unui surplus energetic şi vitaminic în alimentaţia de iarnă a tineretului, îndeosebi a puilor şi purceilor. Procedeul constă în umectarea cu apă călduţă a grăunţelor şi aşezarea acestora în straturi de 4-5 cm în tăvi de diferite dimensiuni, care se menţin la temperatura minimă de 20oC, timp de 2-3 zile. Tăvile pot fi acoperite cu un material textil umed. La 2-3 zile de la apariţia colţului, se administrează în hrană, astfel: 15-20 grame la găini ouătoare, 10-15 g la pui, 30-50 g la purcei.

Modalităţi de utilizare în hrana animalelor
Orientativ, pentru grăunţele de cereale cel mai des folosite se pot face următoarele recomandări:
Porumbul poate fi consumat în cantităţi zilnice de 2-4 kg la taurine, 0,1-0,4 kg la ovine, putând reprezenta 30-50% din amestecul de concentrate. Poate participa în proporţie de 40-80% la porcine şi 50-60% la păsări, în structura nutreţurilor combinate specifice;
Ovăzul este specific reproducătorilor masculi şi cabalinelor şi poate reprezenta 30-50% din structura amestecurilor de concentrate destinate acestor categorii (ex. un taur de reproducţie consumă 2-4 kg ovăz/zi). La cabaline consumul zilnic de ovăz poate oscila între 2 şi 8 kg;
Orzul, de regulă la noi în ţară, înlocuieşte porumbul în proporţie de 20-30% în structura nutreţurilor combinate destinate suinelor şi păsărilor;
Grâul furajer, secara, triticalele sunt recomandate în proporţie de 15-20% în nutreţurile combinate sau în amestecurile de concentrate destinate diferitelor specii şi categorii de animale de fermă.
La boabele de leguminoase conduita generală de utilizare în hrana animalelor este:
- la rumegătoare: participare de 10-15% în amestecul de concentrate, asigurând consumuri zilnice de circa 1 kg la taurine şi de 0,1 kg la ovine;
- la suine şi păsări: după o prealabilă tratare (la cele cu astfel de recomandări), se pot încorpora în nutreţurile combinate până la 10-12%.

graunte de cereale_b
CARACTERIZARE ŞI EFECT NUTRITIV
• Grăunţele de cereale - porumbul, orzul, grâul furajer, sorgul, triticalele, meiul - fac parte din categoria concentratelor cultivate. Din punct de vedere nutritiv, ele se caracterizează printr-un conţinut ridicat de SU (85%) şi un nivel relativ scăzut de proteină brută (7-12%). Valoarea biologică este influenţată în cazul porumbului de proporţia redusă de lizină, triptofan şi cistină. Conţinutul în grăsime brută variază între 2 şi 6%, iar celuloza brută de la 2% (la porumb) la 10-12% (la ovăz). Sunt foarte bogate în SEN - substanţe extractive neazotate (66-70%), de unde şi denumirea de furaje amidonoase.
Aceste sortimente furajere formează baza energetică a nutreţurilor combinate şi a amestecurilor de concentrate, având o participare de 50-80%. Dacă sunt administrate peste valorile de necesar, predispun la îngrăşare.
• Boabele de leguminoase sunt reprezentate de mazăre, soia, bob, linte, lupin, măzăriche, fasole. Ele sunt caracterizate de un conţinut ridicat în proteină brută (de exemplu, 23% la mazăre şi 33% la soia), cu o valoare biologică mare (aminoacizi corelaţi, totuşi limitaţi de metionină). Unele sortimente, de exemplu soia, sunt bogate în grăsime brută (21%). Este de menţionat şi aportul în vitaminele complexului B, iar dintre sărurile minerale, a fosforului.
În alimentaţie, boabele de leguminoase se utilizează în principal pentru asigurarea şi echilibrarea proteică a raţiilor furajere sau a nutreţurilor combinate destinate diferitelor specii şi categorii de animale; este recunoscut şi efectul de stimulare a spermatogenezei la reproducătorii masculi.
Există fermieri care folosesc boabele de leguminoase fără să ţină cont că această categorie furajeră conţine substanţe cu efect antinutritiv, a căror inhibare sau distrugere se poate face prin metode diferite de preparare.

 

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 21/223 (ediţia 1-14 decembrie 2018)

 

Vizualizat: 675 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?