Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Holland Dairy House sprijină fermierii români

Publicat: 12 aprilie 2016 - 21:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Marian Pomneată, fermier din Chiselet, județul Călărași, a participat anul trecut la Indagra la tombola organizată de Holland Dairy House. După aproape jumătate de an a fost desemnat câștigător și, în luna februarie a.c., și-a primit premiul: o junincă gestantă din rasa Holstein.

Click pe poza pentru galerie!

Pentru fermier, premiul a venit „la fix”, fiind primul pas către schimbarea strategiei fermei, subiect la care se gândea de ceva timp. Pentru Holland Dairy House este prima dovadă că se implică în dezvoltarea producătorilor de lapte din România.

Chiar dacă vremea a fost puțin neprielnică, înmânarea premiului a fost un prilej de întâlnire cu autoritățile locale și un motiv de sărbătoare. Au venit primarul comunei Chiselet, Penu Mihail, președintele Pro Agro, Emil Dumitru, dar și fermieri din zonă. „Juninca gestantă, inseminată cu material seminal sexat, are 90% șanse de a făta femelă. Acesta este un prim pas în ajutarea unui fermier mic de a se dezvolta și a deveni profitabil și performant, într-un mod corect”, spune Liviu Zamfiroiu, reprezentant Holland Dairy House.

 

Ferma de lapte: de la concept, la dezvoltare

Viziunea Holland Dairy House este aceea de a crea parteneriate cu fermierii români și de a susține dezvoltarea acestora. Sub „acoperișul” Holland Dairy House România colaborează 12 companii olandeze (CRV, Mueller, JOZ, Aeres Group, Barenbrug, Calfotel, Nuscience, Cownexxion, Helfferich Consult, Trioliet, Lely Industries, CowHouse International BV), care își desfășoară activitatea în domeniul producerii și procesării laptelui. „Ne dorim să sprijinim fermierii din zootehnie, dar în special pe cei care se ocupă cu creșterea vacilor de lapte. Le oferim consultanță, echipamente în dezvoltarea fermelor. Suntem aproape de nevoile fermierilor, să dezvoltăm sectorul și să rezolvăm principalele probleme ale sectorului. Vrem să îmbunătățim prețurile de producție prin managementul mai bun al fermei, prin tehnologie și cunoștințe, prin furajare, prin muls (cantitate și calitate), prin dotări de grajd și genetică”, spune Liviu Zamfiroiu. Pe scurt, Holland Dairy House poate sprijini dezvoltarea și construirea unei noi ferme de vaci cu lapte (de la concept la funcționare), poate îmbunătăți activitățile deja existente în fermă sau poate oferi informații despre animale, material seminal, hrană, echipamente pentru grajd (instalații), utilaje agricole.

„Această vacă este exact așa cum am gândit eu dezvoltarea. În 2013 am plecat la Covasna și am cumpărat, cu credit bancar, șase vaci din rasa Bălțată românească cu 1.200 de euro/bucata. Nu s-au adaptat însă la cădura de aici pe timp de vară, cu 40 de grade, cu umiditate mare. Dar produșii s-au adaptat”, spune Marian Pomneată despre premiul primit.

 

Rusticitate și productivitate

De profesie silvicultor, Marian Pomneată a investit pentru prima dată în agricultură în 1992, când CAP Chiselet s-a desființat. A cumpărat fosta fermă de porci a CAP-ului, împreună cu un consătean, dar a preferat să-și facă mai departe meseria de brigadier silvic și șef de district și nu s-a ocupat de fermă. Abia în 2004 a început să se orienteze către fermă. Când în 2006 apele Dunării au măturat tot ce era în zonă, Marian Pomneată s-a felicitat că nu a apucat să investească în exploatație. Altfel ar fi ajuns la faliment, ar fi pierdut tot. „Nivelul Dunării a ajuns până la acoperișul adăpostului de animale. Clădirile le-a pus la pământ. Le-am reconstruit. Am muncit 7-8 ani ca să ajungă la acest nivel”, își aduce aminte fermierul.

Are un efectiv de 49 de vaci, dintre care la muls doar zece. La acest efectiv, mulsul îl face manual. Producția obținută este de 100 litri/zi. 

Pentru efectivul pe care-l are în prezent, își produce singur furajul. Are 6,5 ha de teren intravilan în imediata vecinătate a fermei, la care se mai adaugă alte 14 ha pe care cultivă porumb și trifoi. „Anul trecut pe terenul din jurul fermei am pus porumb. Dar solul nu este foarte bun, este luncă, iar producția ajunge la 11.000-12.000 kg de boabe/ha. Pentru câte animale am acum, furajul îl produc pe terenul pe care-l am. Produc porumb, trifoi și cumpăr floarea soarelui - 10-15% sau mazăre”, spune Marian Pomneată.

S-a dezvoltat fără să apeleze la fondurile europene. În 2013, a luat un împrumut bancar în valoare de 80.000 lei. Cu jumătate din sumă a modernizat o parte a adăpostului animalelor, le-a făcut aleea pentru furaje. Dar adăpostul mai are nevoie de investiții, cel puțin 30.000-40.000 lei. Prima dintre acestea va fi achiziția unui covor Kraiburg pentru văcuța primită cadou. „Nu îmi este ușor. Atunci când am făcut împrumutul, prețul laptelui era 12 lei, plus TVA de 24%, ajungeam la 1,5 lei. {i carnea de vită avea un preț bun. Acum a scăzut și prețul cărnii, și prețul laptelui”, explică fermierul.

Crescătorul își face planuri de dezvoltare. Acum are în fermă un amestec de rase Bălțată românească, Brună de stepă și Holstein. „În scurt timp vom merge pe altă rasă. Voi face încrucișări pe Holstein cu Bălțată românească, pentru că acestea din urmă sunt rezistente la afecțiunile podale. Așa vrem să avem rusticitatea Bălțatei și producția de lapte de la Holstein. Am preconizat că în 3 ani voi ajunge la un efectiv de 60 de vaci, încrucișând Bălțata românească cu Holstein. Atunci vom ajunge la o producție de 1.000 litri la o mulsoare, la cele 60 de capete efectiv la muls. Nu vreau să depășesc un efectiv total de 100 de capete. Atât este capacitatea grajdului”, spune Marian Pomneată.

Prețul mic pe care-l obține pe lapte, de 0,9 lei/l cu perspectivă de reducere la 0,7 lei/l, îl face să ia în considerare altă modalitate de valorificare. Având în vedere că asocierea în zonă pare aproape imposibilă, iar producția mică pe care o are momentan nu justifică achiziția unor automate de lapte, singura soluție pare a fi procesarea în regim propriu. „Dacă plecăm de la procesator, ne vom produce noi singuri brânza. Poate ne unim. Deja am vorbit cu un asistent veterinar care are 200 de oi să facem noi singuri brânza. Acum vreau să chem un reprezentant de la DSVSA să am confirmarea că pot primi toate autorizațiile necesare. Nu pot să investesc înainte și să risc să nu primesc autorizațiile”, spune fermierul.

 

Afaceri cu mur și zmeur care să susțină financiar zootehnia

Pentru că zootehnia nu-i aduce profit deocamdată, Marian Pomneată este nevoit să găsească soluții pentru a supraviețui fără să renunțe la creșterea animalelor. „Anul trecut mai mult mi-a scos cazanul de țuică decât ferma zootehnică. O șansă este că produc furajul ieftin”, a povestit fermierul. 

Pentru a folosi cât mai eficient terenul din jurul fermei, vrea să planteze în acest an 40 de arii de mur. Are și puț pentru a asigura sursa de apă necesară culturii. „Este o cultură cu productivitate mare. Pentru că în zootehnie în următorii 3-4 ani putem să pierdem sau să mergem la linia de plutire, trebuie să câștig din agricultură, din culturi bine plătite. Mur, zmeur. Se întreține ușor și prețul pe kg este zece lei. Am făcut un calcul și trebuie să ne axăm pe alte culturi pentru a ține zootehnia. Nu se știe care este situația peste câțiva ani”, explică Marian Pomneată.

 

Generația următoare

Fiica sa va prelua afacerea și o va duce mai departe, chiar o va dezvolta. Mihaela Pomneată este studentă în anul III la două facultăți: ASE - Finanțe Bănci - și la Agronomie - Zootehnie. „Am vrea să facem o mică unitate de procesare, dar cred că acestea trebuiau făcute de mai mult timp. Noi ne-am propus să luăm fonduri europene mai demult. Acum vrem să facem proiectul de minimis. Poate din acest an, mă gândeam, să accesez pe măsura Instalarea tânărului fermier. Am 21 de ani, am multe planuri. După ce termin, vreau să mă înscriu la master. Pentru Agronomie, cea mai bună alegere este Biosecuritatea. Eu i-am propus tatei să deschidem chiar un magazin în București, de care să mă ocup eu. Să facem și fabrică de mezeluri pe lângă cea de procesarea lapte. Sau firmă de catering. Sper că peste câțiva ani vom deveni un nume. Tata dorește doar o  sută de capete de animale, dar eu aș prefera să avem mai multe. În timp”, spune Mihaela Pomneată.

 

 

 

 

 

ORGANIZAȚIE INTERPROFESIONALĂ PE FILIERA LAPTELUI

Întâlnirea mai multor fermieri a fost un prilej de a discuta despre principala problemă a sectorului - prețul mic pe care-l primesc fermierii de la procesator. Pentru fermierii mai mari, cu peste o sută de capete, vânzarea prin dozatoare de lapte sau procesarea independentă este o soluție. Dar pentru micii fermieri, cu efective mici și cantități reduse de lapte, vânzarea către procesator la un preț care nu acoperă costurile de producție pare a fi unica variantă în lipsa asocierii. Emil Dumitru, președintele Pro Agro, prezent la întâlnirea din satul natal, a propus soluția - organizație interprofesională, așa cum există și funcționează în sectorul vinului. „Am discutat cu marii producători de lapte și am încercat să le explic că trebuie să facem o organizație interprofesională, cu producători, procesatori, retail, pentru că adevărul este la mijloc. Dacă ar fi condiții contractuale cadru, ca să știm de la început în ce condiții vindem, nu vom mai avea taxele ascunse la raft. Măcar putem avea o predictibilitate a plăți. Pe sectorul vinului există și are succes. Dacă se face organizație interprofesională este o șansă de a rezista pe piață”, spune Emil Dumitru. 

 

 

 

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.6(167) 1 - 14 aprilie 2016

Vizualizat: 797 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga VIITOR PENTRU SATE - VRANCEA Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?