Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Hergheliile distrug culturile la... trap

Publicat: 24 noiembrie 2020 - 22:06
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Într-o comună gălăţeană, nu doar seceta şi sălbăticiunile (mistreţii şi şacalii) provoacă pagube agricultorilor, ci şi animalele de fermă lăsate nesupravegheate în căutare de hrană.

un articol de
MARIAN MUŞAT

Câţiva fermieri din Umbrăreşti ne-au sesizat că în satul Salcia, în mijlocul unui trup de pădure al comunei vrâncene Suraia, se află o fermă ce adăposteşte circa 80 cabaline, 40 de bovine şi peste 20 de suine. Potrivit localnicilor, proprietarul fermei, Stelică Cristian, şi-a făcut obiceiul de a elibera animalele în fiecare an începând din octombrie şi până în primăvară. Astfel, suinele sunt metisate cu porci mistreţi (pot fi contaminate cu pesta porcină), iar cabalinele şi bovinele aduc daune considerabile atât fondului forestier, cât şi culturilor agricole din Umbrăreşti, Barcea, Movileni.

Foto 1 vocea fermierului_b

Aceste aspecte au fost sesizate de localnici, însă organele statului s-au mărginit la a aplica amenzi. Doar Garda de Mediu a emis un ordin de evacuare, nepus în aplicare, spun localnicii.

 

SISTEM DE IRIGAȚII ȘI TONE DE VARZĂ DISTRUSE

 

Unii şi-au luat inima-n dinţi şi au deschis procese împotriva lui Stelică Cristian. Unul dintre aceştia este Zaharia Manole, care de 7-8 ani, în fiecare toamnă se chinuie să gonească animalele de pe terenul lui. “Caii umblă anapoda, nu toţi grămadă, câte 25-30 de animale, şi strică peste tot. Acu doi ani a intrat herghelia aici, unde am 40 de ari de teren; mi-a stricat patru tone de varză şi mi-a făcut praf instalaţia de udare. Pagubă de vreo 3.000 de lei. Nu mi-a dat banii de despăgubire! Ba mai mult, la câteva zile caii au intrat în lucernă. Am chemat comisia de evaluare care a constatat o pagubă totală de 20.000 lei. Imediat am depus plângere la Poliţie şi la Parchet. De doi ani, nu mai ştiu nimic de dosar!”, ne-a declarat agricultorul.

Acesta susţine că după recoltările de toamnă, animalele umblă după hrană şi nu de puţine ori dau iama prin grădinile cu legume târzii. Într-un an, au intrat într-un solar al unui cultivator din satul Salcia.

Foto 4 vocea fermierului_b 

 

Şi caii dau… în floare, nu-i aşa?

 

Valentin Bobocea, din Umbrăreşti, ne prezintă câteva fotografii făcute în lunile august şi septembrie, cu un lan înflorit de floarea-soarelui, de aproape 5 ha, în care au intrat peste 50 de cai. “Am fost la Poliţie şi am reclamat. Mi s-a spus că nu se poate face nimic, decât să fie amendat şi mi-a recomandat să mă înţeleg cu proprietarul cailor”, a susţinut agricultorul din Umbrăreşti.

Un alt fermier care an de an îşi vede lanurile distruse de trecerea animalelor aproape sălbăticite este Stelian Filipoiu. “Eu lucrez 165 ha, în fiecare an semăn circa 60-70 ha culturi de toamnă. Şi eu am probleme cu herghelia lui Stelică Cristian; zeci de hectare cultivate sunt călcate în picioare. Oamenii pun legume de toamnă, varză, roşii şi pepeni. Mulţi nu au parte de rodul muncii lor. Şi eu am făcut reclamaţii la Poliţie, la Primărie, degeaba!”, ne-a declarat cultivatorul.

 

ANSVSA confirmă că animalele nu sunt închise!

 

filipoiu s_b

Stelian Filipoiu a sesizat ANSVSA. Redăm din răspunsul primit: “În urma controlului s-a constatat că domnul Cristian Stelică deţine un număr de 65 bovine, din care 53 bovine sunt înregistrate în BND pe adresa fiului acestuia, Cristian Marius. (…) La data controlului, unele bovine erau în adăpost, iar altele erau în libertate pe izlaz şi în pădure. De asemenea, acesta mai deţine şi un număr de 60 cai, din care 32 se aflau pe izlazul de lângă locuinţa sa, iar restul în pădure.

Întrucât la data controlului, porcinele deţinute de acesta (26 capete) erau neidentificate şi nu se aflau în adăpost (sunt crescute în libertate), a fost sancţionat contravenţional".

 

„Nu le dau eu drumul că vreau, animalele scapă!”

 

Contactat de redacţia Ferma, Stelică Cristian a respins o parte din acuzaţii, recunoscând, totuşi, că „animalele mai scapă şi caii sunt greu de prins. De exemplu, un şofer a intrat cu maşina în gard şi prin spărtură am şase bucăţi scăpate. Trebuie să ne unim vreo 10-20 de inşi să-i putem prinde. Dacă apucă să intre în pădure, e mai greu de adus. Cât scapă? O zi-două; atâta, nu-i problemă, iarna-i baiul că nu merge gardul electric”.
Referitor la daune, acesta susţine că plăteşte stricăciunile. „Pe unii - unde au stricat animalele - i-am mai plătit; m-am dus, m-am uitat şi ne-am înţeles. La cei care exagerează nu le dau nimic! Unii cer şi pe mă-sa şi pe ta-su, mă ameninţă că mă dau în judecată! (...) Şi eu poate sunt rău, dar sunt din cale-afară unii! Mi-au făcut reclamaţii pe de-a rândul. Am luat amenzi în cinci zile la rând de câte 500 lei; asta în luna februarie! Apoi, cu gardul electric, au vrut să mă dea afară din pădure. E locul meu acolo, am proprietate şi mai am 36 ha de imaş în concesiune de la Primăria Suraia”.

Foto 2 vocea fermierului_b 

 

Probleme vechi

 

Stelică Cristian susţine că în urmă cu ceva ani, s-a încercat un schimb de teren între primării. Câţiva întreprinzători din Umbrăreşti voiau să-i ia imaşul să facă balastieră şi iaz de peşte. S-a opus vehement. „De când sunt aici am cheltuit vreo 4 miliarde lei vechi de pe urma primarului din Suraia! Pe unde mă duceam, se punea de-a curmezişul. Am avut numai de tras! Pentru doi oameni care nu aveau forme de angajare am plătit amendă 25.000 lei; pe urmă, de la Mediu, am primit încă vreo 30.000 lei pentru că nu erau gata hârtiile; şi tot aşa”, ne-a declarat Stelică Cristian.

Foto 3 Zaharia Manole_b

Acu doi ani caii mi-au stricat patru tone de varză şi mi-au făcut praf instalaţia de udare, ZAHARIA MANOLE, fermier din Umbrăreşti, jud. Galaţi

PĂGUBITUL DEVENIT... HOŢ!

„Odată am prins 8 cai pe păşunea mea. I-am luat, încheind un proces-verbal cu martori, şi i-am hrănit o lună de zile. Între timp am sesizat Primăria, Poliţia şi am depus plângere la Parchet. La două zile mă trezesc cu poliţia la poartă reclamat ca fiind hoţ de cai. Mai târziu, am primit o hârtie semnată de procuror prin care mi se spunea că ferma avea om plătit să păzească herghelia, acesta a plecat, iar animalele lui Stelian Cristian au scăpat din ţarc”, ne-a declarat Valentin Bobocea.

Vizualizat: 1087 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Tehnologia aplicată la tomate de Florin Pop

Tehnologia aplicată la tomate de Florin Pop

Află care este tehnologia folosită pentru cultivarea tomatelor în solar de Florin Pop, în Seleuş, judeţul Arad. Fermierul cultivă cultivă legume pe două hectare (din care 60 de arii solarii) şi de peste 10 ani foloşte programul tehnologic Syngenta pentru protecţia plantelor şi combaterea dăunătorilor.

Reporter: Gheorghe Ghișe

Video: Zsolt Tamássy

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?