Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

GUTA păsărilor de curte

Publicat: 18 decembrie 2019 - 09:40
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

De ce am ales acest subiect? Pentru că mediul online mi-a oferit încă o dată ocazia de a afla destule „sfaturi” cu privire la alimentaţia şi vitaminizarea păsării în diferite situaţii, precum şi multe încercări de ”reţete furajere” obţinute în gospodărie! Mă refer îndeosebi la EXCESE!

Una dintre cele două forme posibile de gută pot fi provocate de: excesele de proteină în furajare, cu intenţia de a forţa dezvoltarea; administrarea în exces a complexului vitaminic A, D3, E; introducerea în furaj a carbonatului de calciu în doză aproape dublă şi, culmea, fără aport de fosfor; resturile menajere, mai ales pâinea, care de multe ori este mucegăită; folosirea dezinfectanţilor şi a soluţiilor de deparazitare tot în EXCES, ca aplicări şi supradozaj.

Guta articulara_b

Are la bază o afecţiune renală
Pentru a lămuri ce este guta, redau în continuare o descriere a afecţiunii, preluată şi tradusă de pe un site de specialitate (PoultryDVM).
Guta este cauzată de acumularea în exces de acid uric în corpul păsării. Acidul uric este produs în ficat şi excretat prin rinichi în urină. Atât timp cât o păsăre are funcţia renală afectată, aceasta nu poate să elimine eficient acidul uric, iar acesta intră în sânge. Anomalia se numeşte hiperuricemie, care poate duce la depunerea de acid uric în interiorul articulaţiilor (guta articulară) şi în organele viscerale (guta viscerală). În timp, aceste depozite vor creşte pentru a forma TOFI (masele nodulare de cristale de acid uric).
Factori de risc: deshidratare, exces de vitamina D3, excesul sau carenţa în clorura de sodiu, dietă bogată în colesterol, proteină excesivă în furaj, deficitul de vitamina A, micotoxine prezente în hrană, exces de calciu la păsările care nu sunt ouătoare.
Diferitele forme de gută (în tabel):
Guta articulară este acumularea de uraţi în capsulele sinoviale şi mantalele tendoanelor articulaţiilor, incluzând degetele picioarelor.
Guta viscerală este precipitarea cristalelor acide de-a lungul suprafeţei organelor interne.
O serie de factori de risc sunt asociaţi cu apariţia gutei la păsările de curte.

Guta viscerala severa_b

Factori de risc legaţi de dietă şi de management
• Excesul de calciu. Hrănirea păsărilor care nu sunt ouătoare (cum ar fi puii, puicuţele, cocoşii şi găinile în vârstă care nu mai ouă) cu o dietă bogată în calciu pentru o perioadă lungă de timp poate provoca leziuni renale. Acest lucru este asociat cel mai frecvent cu hrănirea întregului efectiv cu acelaşi tip de furaj bogat în calciu, indiferent de vârstă.
De asemenea, în fermele industriale, guta poate fi cauzată de o eroare a dozării componentelor din furaj sau de tratamente care conţin cantităţi mari de calciu.
Alt risc este utilizarea carbonatului de calciu de calitate scăzută cu particule prea mari de CaCO3.
• Dieta bogată în proteine: Când păsările care nu ouă sunt hrănite cu un procent crescut de proteină, care depăşeste cerinţele lor nutriţionale, proteina suplimentară este transformată în acid uric. Acest lucru le supune unui risc ridicat de a face gută.
• Deficitul de vitamina A: este o vitamină esenţială pentru păsări şi, dacă dieta are deficit de vitamina A pentru o perioadă mai lungă de timp, aceasta poate provoca leziuni ale mucoasei ureterelor (canalele prin care urina trece din rinichi la cloacă), ducând la gută. Nu toate furajele comerciale pentru pui conţin vitamina A, iar în cele care o conţin, vitamina se degradează în timp, mai ales când este expusă la lumina soarelui. Asta pentru că vitamina A este foarte sensibilă la radiaţiile solare. Puii care nu au acces regulat la iarbă prezintă un risc ridicat de deficienţă a vitaminei A, deoarece ierburile şi diversele buruieni (cum ar fi păpădia) sunt o sursă bună.
• Conţinut scăzut de fosfor: Puii care primesc o dietă săracă în fosfor sunt mai expuşi riscului de a dezvolta gută, deoarece acesta acţionează ca acidifiant pentru urină, prevenind formarea pietrelor la rinichi.
• Dieta bogată în colesterol predispune puii la dezvoltarea bolii renale.
• Deshidratarea: Dacă puii sunt deshidrataţi, funcţionarea normală a rinichilor este, de asemenea, afectată. Riscurile apar în perioadele foarte calde, când creşte consumul de apă, sau în perioadele foarte reci, din lipsa accesului la apă în urma formării gheţii.

Riscul infecţiilor virale
• Virusul nefritei aviare (ANV) este un tip de astrovirus cunoscut pentru provocarea leziunilor renale. Este răspândit în efectivele de păsări comerciale din întreaga lume.
• Virusul bronşitei infecţioase aviare (IBV) e o boală respiratorie despre care se ştie că afectează rinichii şi tractul reproducător.

Substanţe toxice care afectează rinichii
• Micotoxinele sunt produse de mucegaiuri care se găsesc în mod frecvent în materiile prime pentru hrana păsărilor, dar şi în materialele pentru aşternut. Este cunoscut faptul că ingerarea anumitor tipuri de micotoxine provoacă leziuni renale.
• Sulfamidele şi aminoglicozidele (gentamicina, neomicina şi streptomicina): aceste tipuri de antibiotice sunt eliminate din organism prin rinichi şi sunt cunoscute ca provocând leziuni renale la păsări, mai ales când acestea nu beau suficientă apă.
• Dezinfectanţii şi insecticidele sunt sigure şi eficiente atunci când sunt utilizate corespunzător, în conformitate cu recomandările producătorului; totuşi ele pot provoca leziuni renale atunci când doza este calculată greşit.
• Sarea şi bicarbonatul de sodiu: administrarea lor în exces poate contribui la apariţia gutei prin modificarea pH-ului urinei, supunând păsările la un risc mai mare de formare a pietrelor la rinichi.

Tratament
Primul ajutor: izolaţi pasărea din efectiv şi mutaţi-o într-o locaţie sigură, confortabilă şi caldă, cu acces uşor la apă şi la hrană. Limitaţi stresul. Sunaţi medicul veterinar!
Administrarea de Allopurinol: Doza este de 10-15 mg/kg administrat intramuscular sau oral, o dată pe zi. Se utilizează cu precauţie, deoarece acest medicament a fost asociat cu afectarea ficatului la utilizarea pe termen lung.
Suplimentarea cu Vitamina A:Administrarea de Probenecid şi Colchicină: Timp de până la 10 săptămâni, împreună cu o dietă mai saracă în proteine.

Prevenţie
- Asiguraţi-vă că tot efectivul are întotdeauna acces la o sursă de apă curată, proaspătă, chiar şi pe timpul iernii (utilizaţi apă calduţă sau dispozitive electrice de menţinere a apei din adăpători peste temperatura de îngheţ).
- Asiguraţi-vă că puii primesc cantităţi zilnice corespunzătoare de vitamina A.
- Hrăniţi păsările cu un furaj echilibrat în proteină şi energie.
- Nu furajaţi cocoşii cu furaje destinate găinilor ouătoare. Ideal!
- Nu furajaţi puii şi puicuţele cu furaje destinate găinilor ouătoare până când nu ajung să producă primul ou.
- Masa verde (iarba) este benefică.

Stimaţi gospodari, în speranţa că aceste informaţii v-au fost de folos, vă aştept cu întrebări, propuneri şi dezvăluiri din experienţa proprie la adresa de email: narcisdefta.ferma@gmail.com sau pe Facebook, în grupurile specializate: Asociaţia Profesională a Crescătorilor de Păsări de carne şi găini ouătoare şi Ferma de familie.


SEMNE CLINICE ALE GUTEI
- Schiopătat;
- Pareză;
- Umflarea picioarelor şi/sau a articulaţiilor;
- Depozite albe vizibile prin piele;
- Dificultate în mers sau în a sta cocoţate;
- Deformarea şi slăbiciunea picioarelor;
- Pierderea culorii galbene a ciocului şi a picioarelor (la cele cu picioare galbene);
- Pene aspre, neîngrijite.


TABEL: DEOSEBIRI ÎNTRE CELE DOUĂ FORME DE GUTĂ

tabgutan119_b

Articol publicat în revista Ferma nr. 19/246 (ediţia 1-14 noiembrie 2019)

 

Vizualizat: 715 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?