Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

GUNOIUL DE GRAJD. 4 sisteme de valorificare vor fi finanțate prin PNRR

Publicat: 27 mai 2022 - 16:10
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În condițiile actuale, contextualizate de criza energetică, dar și de necesitatea tranziției la o economie cu impact redus sau chiar nul asupra mediului, managementul gunoiului de grajd capătă noi valențe. 

Noutatea este că prin PNRR vor fi finanțate și o serie de proiecte care au drept obiective colectarea și valorificarea gunoiului de grajd.

 

Deșeurile pot deveni resurse!


În Pilonul 1 „Tranziție verde” al PNRR, Componenta C3 este dedicată managementului deșeurilor. Obiectivul acestei componente este accelerarea procesului de extindere și modernizare a sistemelor de gestionare a deșeurilor, cu accent pe colectarea separată, măsuri de prevenție, reducere, reutilizare și valorificare în vederea conformării cu directivele aplicabile și tranziției la economia circulară.

Bugetul alocat este unul impresionant: 1.239.000.000 euro!

 

3 categorii de investiţii


Banii din PNRR vor fi alocați pentru:

1. Dezvoltarea, modernizarea și completarea sistemelor de management integrat al deșeurilor municipale la nivel de județ sau la nivel de orașe/comune.

2. Dezvoltarea infrastructurii pentru managementul gunoiului de grajd și al altor deșeuri agricole compostabile.

3. Dezvoltarea capacității tehnice a autorităților prin achiziția de echipamente de monitorizare, control și raportare.

 

50% din emisiile cu efect de seră provin din agricultură


Conform PNRR, aproximativ 68% din fermele româneşti sunt ferme mixte, de culturi agricole şi creştere a animalelor. Cea mai mare parte a fermierilor mici și mijlocii cresc animale fără a dispune de facilități pentru stocarea corespunzătoare a gunoiului de grajd și fără respectarea condițiilor minime de protecție a mediului.

Conform datelor prezentate în Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030, metanul reprezenta, la nivelul anului 2017, 25,2% din structura gazelor cu efect de seră (GES) din România, peste 50% din emisii provenind din agricultură.

 

Control integrat al poluării


Pentru a veni în sprijinul zonelor rurale, în vederea conformării cu cerinţele Directivei Nitraţi, în perioada 2008-2017, România a implementat proiectul Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi (INPCP), finanţat printr-un împrumut de la Banca Mondială în valoare de 50 de milioane de euro. Acest proiect a inclus 81 de comune cu investiţii directe în gestionarea gunoiului de grajd provenit de la fermele foarte mici, de subzistență, doar în zonele declarate în 2008 vulnerabile la poluarea cu nitraţi (ZVN).

 

Provocările Directivei Nitraţi


Începând cu anul 2013, România a fost de acord ca întregul său teritoriu să se conformeze prevederilor Directivei Cadru-Apă şi ale Directivei Nitraţi, ceea ce a adus provocări pentru MMAP, dar şi pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Guvernul României a solicitat Băncii Mondiale o nouă asistenţă pentru continuarea investiţiilor în zonele rurale, reușind ca în perioada 2017-2022 să finanțeze încă 86 de comunităţi noi cu sisteme de gestionare a gunoiului de grajd la nivel comunal.

Având însă în vedere numărul de zone în care se înregistrează concentrații ridicate ale apelor subterane cu nitrați, cu tendințe de creștere ale acestui indicator în apele subterane, precum și zonele cu un număr ridicat de animale crescute în ferme mici și mijlocii, este necesară sprijinirea în continuare a unui număr de cel puțin 250 de comunități în vederea implementării unei gestionări sustenabile a gunoiului de grajd și deșeurilor agricole compostabile.

gunoiul de grajd 1_b 

4 sisteme ce vor fi finanţate


Pentru managementul mai bun al gunoiului de grajd, alocațiile din totalul bugetului alocat pentru acest capitol sunt estimate la 255 milioane euro.

Există patru categorii de proiecte către care vor fi direcționați acești bani:

1. Sisteme integrate comunale (platformă comunală, platforme individuale pentru fermierii mici și mijlocii și echipamente pentru gestionarea compostului).

2. Sisteme comunale integrate pentru comunități cu platformă comunală existentă (platforme individuale pentru fermieri mici și mijlocii și echipamente pentru gestionarea compostului).

3. Sisteme de compostare pentru comunitățile cu ferme mari (stație de compostare și echipamente pentru gestionarea compostului).

4. Sisteme de biogaz pentru comunități cu ferme foarte mari.

Măsura de investiții va fi implementată de către Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor prin unitatea de implementare a proiectului Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi.

 

Criterii de selecție clare


Selecția proiectelor pentru fermele mari și UAT-uri se va face după principiul "cel mai mare impact pozitiv de mediu raportat la costul public al investiției", iar proiectele destinate reducerii poluării cu nitrați vor viza în principal zonele în care se înregistrează concentrații ridicate în apele subterane și tendințe de creștere ale acestui indicator, precum și zone cu un număr ridicat de animale crescute în ferme mici și mijlocii.

Prin investițiile propuse în modernizarea infrastructurii de mediu, în producerea de compost și de biogaz, precum și în gestionarea gunoiului de grajd la nivel comunal se are în vedere reducerea emisiilor de amoniac și metan, precum și reducerea poluării cu nitrați.

 

BIOGAZUL DIN FERMELE MARI


Sistemele de biogaz se vor construi la nivel de comunități cu ferme mari sau la nivel de ferme foarte mari, în care există un minim de 1.000 UVM și o cantitate de gunoi de grajd produs local de minim 15.000 tone anual, provenind de la ferme de bovine, de porcine sau ferme avicole, la care se pot adăuga cantități mici de plante energetice (siloz), pentru stabilizarea procesului de cogenerare.

Instalațiile de biogaz pot utiliza, suplimentar, pe lângă gunoiul de grajd și alte tipuri de materii prime disponibile local, precum deșeuri organice de la unități de procesare sau distribuție a produselor agricole, cu condiția ca acestea să nu altereze calitatea digestatului rezultat, pentru a putea fi reîntors în circuitul agricol.

gunoiul de grajd 2_b 

CÂND VOM AVEA GHIDURILE?


Conform proiectului, în ultima parte a acestui an vor apărea ghidurile necesare pentru toți cei care vor dori să aplice. Marea noutate este că, în multe privințe, fermierii nu vor trebui să vină cu proiectele efective ale investiției, ci doar să opteze pentru una dintre variantele oferite în ghiduri!

În anul 2018, 89% din emisiile de amoniac aveau ca sursă agricultura, iar 68,8% provin din sectorul de creștere a animalelor.

În înțelesul proiectului, echipamentele pentru gestionarea compostului agricol sunt: încărcătoare frontale, tractoare, remorci, mașină de împrăștiat gunoiul, cisternă vidanjă.

 

Criza energetică ar trebui să fie argument pentru o mai bună gestionare a gunoiului de grajd. Ceea ce pentru mulți este un deșeu care dă bătăi de cap, poate fi o importantă sursă de economii şi de venituri!

 

un articol de

ALEXANDRU GRIGORIEV

 

Vizualizat: 2104 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Plugul rotativ FALC - o soluţie eficientă pentru orice teren

Plugul rotativ FALC - o soluţie eficientă pentru orice teren

Plugul rotativ FALC - o soluţie eficientă pentru orice teren! Interviu cu Marius Mitra, reprezentat FALC în România, realizat la Agriplanta 2022

NATUREVO: „Luăm cultura de la zero și să o ducem până la momentul recoltării” Climate FieldView de la Bayer - hărți de producție cu precizie maximă în timp real AGRARIA 2022, 5-8 mai 2022, Jucu, Jud. Cluj!
Preţul îngrăşămintelor

Preţul îngrăşămintelor a crescut, ce veţi face?