Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Grâul şi triticalele în hrana monogastricelor

Publicat: 21 mai 2010 - 14:00
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Alături de porumb şi de orz, grâul şi triticalele se numără printre componentele majore ale reţetelor de furaje combinate destinate monogastricelor. Aceste cereale asigură necesarul de energie, prin conţinutul lor ridicat în SENB, aşa cum observăm în tabelul 1.

Click pe poza pentru galerie!

Triticalele sunt cereale hibrid rezultate din încrucişarea dintre grâu şi secară şi au o valoare energetică mai mare decât cea a secarei. Administrate în hrana porcilor, ele au un conţinut energetic apropiat de cel al porumbului.

În ţara noastră, grâul participă în cantităţi reduse în hrana animală, deoarece se folosesc doar grăunţele cu calităţi panificabile reduse şi spărturile de grâu.

Condiţiile de calitate (SR ISO 7970:2001) prevăd ca grâul să aibă o culoare de la galben deschis la galben roşcat, gust normal şi fără mirosuri nespecifice, corpuri străine de maxim 10%, din care cele inerte să fie sub 0,5%, iar seminţele altor plante de cultură fără defecte de 5%, precum şi gluten umed de maxim 18%. De asemenea, nu este admisă infestarea cu dăunători.

TABELUL 1: COMPOZIŢIA CHIMICĂ A GRÂULUI ŞI A TRITICALELOR

Tabel grâu şi triticaleClick pe poza pentru galerie!

 

Administrarea în hrană

Grâul furajer folosit în alimentaţia suinelor se poate încorpora în proporţii de 15-25% în furajele combinate, având o bună influenţă asupra cărnii şi grăsimii. Acesta se administrează măcinat grosier, deoarece dacă este folosit sub formă de făină, digestibilitatea scade din cauza formării unor aglomerări ce reduc suprafaţa de expunere la sucurile digestive, putând determina şi ulceraţii.

Grâul furajer este indicat a se utiliza cu precădere în alimentaţia găinilor, cu participare în proporţie de 10-25% în structura nutreţului combinat, deoarece întreţine şi stimulează producţia.
Ca şi în cazul orzului, folosirea grâului şi a triticalelor în alimentaţia monogastricelor este limitată de prezenţa factorilor antinutritivi în cantităţi însemnate, cum sunt pentozanii reprezentaţi de arabinoxilani. Conţinutul acestora este redat în tabelul 2.

TABELUL 2: TIPUL ŞI CANTITATEA DE PNA*

Tabel gâu PNAClick pe poza pentru galerie!

din grăunţele de cereale (% din SU)

 

Aceştia se găsesc în cantităţi mari mai ales în grăunţele nematurate, valoarea acestora scăzând odată cu maturarea. Aceşti factori antinutritivi determină o vâscozitate crescută a conţinutului intestinal, diminuarea digestiei şi resorbţiei, tranzit intestinal lent, modificarea microflorei intestinale şi apariţia excrementelor lipicioase şi apoase.

În mod obişnuit, aceste cereale se pot adăuga în furajele combinate în proporţii de 10-20%, iar în unele cazuri chiar şi de până la 50%, fiind necesare enzimele exogene de tipul xilanazelor. Folosirea grâului şi a triticalelor în furajul combinat în proporţie mai ridicată este condiţionată de prezenţa xilanazelor.


ÎNSUŞIRI BIOLOGICE ŞI ECONOMICE

Triticalele prezintă:

- rezistenţă ridicată la temperaturi scăzute, ceea ce favorizează prelungirea vegetaţiei până toamna târziu şi o reluare mai timpurie a creşterii în primăvară;
- vigurozitate mare a plantelor şi un ritm rapid de creştere;
- toleranţă la toxicitatea ionilor de aluminiu, ceea ce face inutilă amendarea cu calcar a culturilor înfiinţate pe solurile acide;

- rezistenţă genetică la un spectru larg de boli şi la iernare şi asigură o bună stabilitate a producţiei de la un an la altul;
- valoarea nutritivă a boabelor de triticale este superioară atât grăunţelor de grâu şi de orz, cât şi celor de secară.

Vizualizat: 5416 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?