Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Grăsimi protejate în raţia vacilor recordiste

Publicat: 10 noiembrie 2020 - 16:41
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Potenţialul productiv al unei vaci performante poate fi evidenţiat doar printr-o hrănire corectă, pentru a preveni epuizarea animalului şi diminuarea producţiei de lapte. 

un articol de
LAVINIA ŞTEF

În numărul trecut am arătat rolul proteinei protejate în hrana vacilor performante. Acum voi face referiri la utilizarea grăsimilor protejate în alimentaţia rumegătoarelor.

 

Aportul de lipide

 

În condiţii obişnuite de hrănire, aportul de lipide prin raţiile furajere pentru rumegătoare este destul de scăzut, fiind evaluat la circa 2-5% din SU a raţiei. Pentru satisfacerea cerinţelor de energie la vacile cu producţii mari de lapte a intrat în practica hrănirii acestora includerea de grăsimi în raţie. Pentru a fi utilizate cu succes, aceste grăsimi nu trebuie să afecteze semnificativ fermentaţia ruminală şi nici digestibilitatea nutrienţilor necesari producţiei de lapte.

 

2 căi de intervenţie

 

Având în vedere necesarul energetic foarte ridicat la vacile de lapte performante la începutul lactaţiei, precum şi posibilităţile de influenţare a compoziţiei şi a proporţiei lipidelor din lapte, pentru nutriţionişti sunt posibile următoarele căi de intervenţie în metabolismul ruminal al lipidelor:

  1. Suplimentarea cu lipide a raţiilor în cantităţi mari; în acest caz acizii graşi cu lanţ lung, care rezultă ca efect al lipolizei, pot reduce fermentaţiile ruminale. Aceasta se explică fie prin aderarea acizilor graşi cu lanţ lung la particulele celulozice din fibroase, care devin impermeabile, fie prin faptul că aceştia acoperă suprafaţa celulelor bacteriene, pe care le pot inactiva. Pentru că se pot diminua şi cationii disponibili în lichidul ruminal, îndeosebi Ca2+, adăugarea sărurilor de calciu (carbonaţi, cloruri) şi de magneziu previne reducerea digestibilităţii datorită suplimentării grăsimilor. S-a stabilit că un adaos de lipide în raţie de 3-5% are un efect bun la vacile de lapte cu producţii mari.
  2. Utilizarea de lipide protejate în raţie - grăsimile protejate scapă de acţiunea lipolitică a microsimbionţilor, digestia acestora producându-se prin lipazele din secreţiile biliare.

De regulă, pentru protejare se folosesc lipidele nesaturate, de preferinţă de origine vegetală, pentru ca o parte cât mai mare din acizii graşi să rămână nemodificaţi de acţiunea simbionţilor ruminali. Dintre lipidele de origine animală se utilizează mai frecvent seul şi osânza, eficienţa digestivă fiind, şi în aceste cazuri, mai ridicată în cazul protejării acestora.

Furajare vaci fermă Cehia_b 

 

Efect: 2 litri de lapte în plus

 

La fel ca şi în cazul proteinei pentru protecţia grăsimilor se poate folosi formaldehida. Un produs complex realizat de CSIRO, în Australia, folosit începând cu anii 1970, este un amestec de grăsime şi extract proteic tratat cu formaldehidă. Precipitarea proteinei de către formaldehidă determină încapsularea grăsimii într-o peliculă rezistentă la acţiunea microsimbionţilor. Cercetările ştiinţifice actuale pentru acest tip de produs urmăresc creşterea grăsimilor polinesaturate în producţiile rumegătoarelor.

De mare interes practic poate fi şi constatarea generală conform căreia acizii graşi saturaţi, având o solubilitate redusă, sunt relativ inerţi la atacul microbian ruminal. În aceste condiţii, administrând la vacile de lapte câte 500 g/zi dintr-un preparat cu acizi graşi liberi (din care: 45% palmitic, 45% stearic şi 10% oleic), producţia de lapte creşte de la 15,4 l la 17,2 l/zi fără a se modifica procentul de grăsime. Trebuie specificat că s-a diminuat procentul de proteină din lapte.

 

Produse cu valoare energetică mare

 

Foarte interesantă a devenit utilizarea săpunurilor de calciu, care sunt săruri de calciu ale acizilor graşi cu lanţ lung. Acestea, fiind relativ inerte în rumen şi având o digestibilitate ridicată, pot fi folosite pentru aportul lor energetic în structura raţiilor destinate vacilor cu producţii mari de lapte. Adăugarea de ulei de palmier protejat în hrana rumegătoarelor reduce cantitatea de acizi graşi saturaţi şi creşte cantitatea de acizi graşi nesaturaţi.

Astfel de produse pe bază de ulei de palmier sunt: produsul Optima 100 şi Extima 100, comercializate în România, putând fi folosite de crescători. Aceste grăsimi sunt sub formă de pudră şi se administrează la vacile performante în cantitate de 120-200 g/zi/cap, respectiv 200-500 g/zi/cap. Folosirea lor în structura amestecurilor de concentrate determină creşterea producţiei de lapte, dar şi a acizilor graşi nesaturaţi din grăsimea laptelui.

Atenţie! Dacă animalul foloseşte mult timp substanţe nutritive din rezervele proprii, acestea se epuizează, iar producţia de lapte se reduce.

Ferma vaci de lapte_b 

 

LIPIDELE DIN FURAJE

 

Acestea sunt în principal gliceride şi fosfolipide. În rumen, sub acţiunea microsimbionţilor, au loc procese se scindare a lipidelor în glicerol şi acizi graşi nesaturaţi şi saturaţi. Numărul bacteriilor lipolitice este redus la animalele hrănite cu raţii bogate în concentrate şi mai ridicat când predomină fibroasele.

Raţiile bogate în fibroase stimulează sinteza microbiană de acizi graşi, în schimb adăugarea uleiurilor inhibă sinteza de lipide. Glicerolul rezultat în decursul lipolizei se transformă în AGV. În rumen, acizii graşi nesaturaţi (oleic, linoleic şi linolenic) sunt hidrogenaţi rapid şi transformaţi în acid stearic. Datorită lipidogenezei ruminale, cantitatea de lipide din digesta sosită în intestin este mai mare decât cea conţinută de furajele consumate.

Vizualizat: 2188 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Combina John Deere S770i in ferma ITC Seeds!

Combina John Deere S770i in ferma ITC Seeds!

Dupa două campanii de recoltat cu combina John Deere S770i cu heder de tip vario de 9 metri rezultatele au fost pe măsura aşteptărilor. „Am recoltat într-o singură zi peste 230 de tone, în condiţiile în care oricum s-a ieşit târziu în câmp. Cu această combină poţi recolta fără probleme 35 de hectare într-o zi. Şi în condiţiile noastre de lucru, că intrăm la recoltat la ora 11-12 şi terminăm la 9 seara. Pentru că noi suntem producători de sămânţă şi trebuie să avem umiditatea corectă, să curăţăm foarte bine combina, şi nu doar de la o cultură la alta, chiar şi între diferite soiuri de grâu” - Willy Tavares

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?