Concurs Ferma
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Gheorghe Chendeș își ține oile din... lemn!

Publicat: 05 septembrie 2016 - 20:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În vara acestui an, pașii m-au purtat în cea mai răsăriteană comună din județul Timiș. În Pietroasa, o așezare pitorească de oameni muncitori și gospodari, întinsă la poalele Munților Poiana Ruscă și mângâiată de cursul cristalin al râului Bega, l-am cunoscut pe Gheorghe Chendeș. Vajnic lucrător la pădure și crescător de animale.

Click pe poza pentru galerie!

George, cum îi spun cei apropiați, se trage de prin părțile Bistriței, aproape de hotarul județului maramureșean. S-a născut în Târlișiua, comuna care l-a dat pe „cel mai mare creator epic al literaturii noastre”, cum îl considera Eugen Lovinescu pe autorul “Pădurii spânzuraților” , Liviu Rebreanu, roman în care a surprins “viziunea tragică a pădurii“. “Mama m-a născut pe drum, în timp ce era adusă cu Salvarea spre spital; așa că sunt om al drumurilor… forestiere!”, spune detașat și cu umor. 

Gheorghe Chendeș a muncit de la 14 ani cu caii la pădure. Se câștigau foarte mulți bani. Muncă grea, titanică, mai ales pentru un copil ca el. 

 

A vândut oile pentru…. caii putere

În urmă cu două decenii, o echipă din comuna bistrițeană a venit în Banat, la pădure. L-a luat cu ei. Așa s-a pripășit tânărul de 23 de ani prin locurile pline de pitoresc și frumusețe ale Pietroasei. La scurt timp s-a căsătorit cu Lăcrămioara, o femeie frumoasă provenită dintr-o familie de gospodari. Pentru că nu a vrut “să îmbătrânească” de la pădure, a coborât altitudinea și s-a așezat și pe altceva. De cinci ani se îndeletnicește și cu creșterea animalelor. Toți banii câștigați la pădure i-a băgat în oile Breze de Hațeg. Mai întâi a făcut o turmă și a vândut-o, că nu avea bani să cumpere utilaje agricole. Și-a făcut o fermă de animale, a ridicat un saivan încăpător, de 35 m pe 12 m, din lemn și s-a dotat cu: plug, semănătoare, disc, prășitoare, greblă, o presă de balotat fânul și un tractor Fiat de 640 CP adus din străinătate, ce fusese fabricat în România lui Ceaușescu prin anul 1982. Utilajele îi sunt necesare la cultivarea furajelor. 

 

Când ai animale, nu ai sărbătoare și nici timp de șezătoare!

Lui Gheorghe Chendeș îi place să vorbească fără să fie provocat: „Am fost opt frați acasă; două surori și șase băieți. Părinții și străbunicii mei erau crescători de bovine. Cu animale am crescut în casa părintească, am ținut și vaci, și oi, și capre, dar nu așa de multe ca acuma. Am peste 300 de oi din varietatea Brează, șase vaci mari cu lapte, Bălțată Românească. Am avut nouă văcuțe, însă a trebuit să vând trei; și acum îmi pare rău. Nu m-am descurcat cu banii în primăvara asta. Le-am dat la un preț de nimic, că m-au strâns cu ușa datoriile! Nu am avut bani de motorină, nu puteam să-mi plătesc taxele, îmi plecau ciobanii. Animalele le-am vândut cu 10, cu 11 și ultima (mulgeam de la ea 20 litri de lapte la zi), am dat-o cu 20 de milioane lei vechi: am primit 13, iar de restul banilor cel care le-a cumpărat îmi lucră mese din lemn. Am făcut exploatare de pădure și car lemn în continuare, să-mi țin zootehnia! }in oile din... lemn”.

Acum, la Pietroasa început campania de lemn; durează până în noiembrie. George nu poate lipsi, vrea să iasă la liman și să-și mai achite din datorii. „Cumpăr lemnul de la un naș de-al meu care face exploatare și mă duc cu el la Timișoara, la Sânnicolau, la diferiți clienți. Plătesc ciobanii și cerealele și tot ce este de trebuință cu banii de la pădure. Așa îmi țin gospodăria și afacerea”, spune Gheorghe Chendeș. Oierul are o camionetă de 3,5 t, de care se folosește pentru transport. La o cursă, nu face sub 500 km. Încarcă cam 4-5 mc lemne de foc: fag, carpen, stejar, ce are Ocolul Silvic la vânzare. Seara până la ora 9 trebuie să ajungă la muls, la stână. Ne spune că la ora 4, în fiecare dimineață, este în picioare și înainte de 23 nu intră în casă, la mâncare și îmbăiat. Zice, grav: „Când ai animale, nu ai sărbătoare și nici timp de șezătoare!”

 

Subvențiile nu au intrat, datoriile împing din urmă 

Fermierul ne spune că are datorii de peste 20.000 de lei, a mai făcut încă vreo 6.000, căci a cumpărat o balotieră. Îi era necesară la fân. Pe aici sunt cinci luni de iarnă; unele grele. S-a pregătit pentru sezonul rece. De pe 10 ha de teren de la Făget, a făcut 1.800 de baloți de lucernă. O să-i ducă la saivan.

Banii drept subvenții nu i-a primit. „Am datorii, nici cu subvenția nu le mai pot achita. Iau în jur de 9.000 de lei; nu știu cum mă voi descurca. Soția a stat acasă până în primăvara asta, am trimis-o la lucru, la rame apicole; câștigă 800 lei pe lună, cu banii ăștia plătesc un cioban! Nu ne-ar trebui subvenția lor, dacă am putea vinde produsele la prețurile adevărate. În martie, ne-am dus la negociere, la un procesator italian din zonă, ne-a promis că ne dă 2,8 lei pe litrul de lapte; a tăiat până la 2,5 lei”, explică fermierul.

 

Când ai o oaie, scoți sărăcia din casă!

De la Brezele sale, Gheorghe Chendeș mulge într-o zi aproape 100 litri de lapte. Acum a mai scăzut producția. A cumpărat un tanc de răcire pentru care a plătit 5.000 de lei. Al doilea pas este să facă o brânzărie. Momentan, nu are cum; nu dispune de bani și nici de condiții. Mai face caș proaspăt, smânână (s-a dotat cu un separator) și oleacă de brânză. Are câțiva clienți, sâmbăta soția sa, Lăcrămioara, se duce la piață cu marfa. 16 lei kilogramul de brânză de oaie, 10 lei cel de vacă. Se mai adună un sutar-două pe săptămână. 

La Orăștie este o îngrășătorie de ovine; acolo a dus o parte din miei. Berbecuții i-a dat cu 6,5 lei/kg, mieluțele - cu 5,5. Puțin! Și nici nu a primit banii la timp. Afirmă: „Plătesc vechimea la Casa de Pensii din mână, vin facturi de aproape 3.000 lei în fiecare lună. Sunt lucruri absolut trebuincioase: motorină, oamenii, utilajele, mâncarea... Cu cei doi mulgători, suntem nouă guri de hrănit! Dau la ciobani 1.800 lei, țigări, mâncare și o jumătate de răchie în fiecare seară. Nu fac diferență între muncitorii care lucrează la mine, Adrian și Eugen, din Moldova, și copiii mei. Claudiu, băiatul, a gătat Liceul, fata, Claudia, e la școală, are 11 ani”, detaliază oierul.

Gheorghe Chendeș știe că oaia scoate sărăcia din casă. „Bunicul meu, Gavrilă, i-o spus lu’ tata: «Mă, Todore, când ai o oaie, scoți sărăcia din casă! O pui într-un colț, mielul într-altul, lâna într-altul și brânza într-altul; atunci sărăcia nu mai are unde sta, că ea se așază la colțuri»”. 

 

„Palmele astea au fost averea mea!”

„Am venit în Banat cu aste două palme ale mele. Asta a fost averea mea. Și împreună cu familia mea am făcut tot ce vedeți! Am luat-o de jos cu două mâini goale, am muncit mult. Acum trec printr-o perioadă foarte grea. Câteodată îmi vine să mă opresc, să vând. Nu am să uit niciodată vorbele tatălui meu: «dacă te întinzi prea mult, nu o să te țină pătura; ori capul, ori picioarele rămân pe dinafară și o să-ți fie frig!»”, își amintește bănățeanul. Gheorghe Chendeș vrea să țină 300 de oi cu lapte și 10 vaci, pentru că în satul ăsta nu se poate mai mult. Îi place să-și privească Brezele cu mieii pătați. „Dacă văd că-mi place ceva, cumpăr, sunt ambițios. Am un berbec de 1.000 euro de la Bistrița. În primăvara asta am mai adus oi din sat, cu mieluți cu tot. Am oi de elită, pun suflet în asta”, vorbește destul de convins crescătorul din Pietroasa. 

Un an a tot rătăcit prin Italia, nu a rezistat departe de familie, a revenit și și-a luat vechea meserie la pădure. „M-am chinuit, încet-încet, hai-hai, pădurea m-a ținut, dar prin muncă titanică. Socrii mă sprijină, nu zic nu, dar sunt oameni în vârstă, nu-i mai ajută puterile. Buna mare, Maria Lăpugean, are 78 de ani, mai merge și acum la... coasă! Socrul meu, Petru Lăpugean, se duce cu vacile, iar eu merg la muls. Mi-a rămas în vacanță băiatul, Claudiu Gabriel, el mă ajută la tractor. Aseară, a venit la nouă jumate seara de la fân. O să-mi urmeze în afacerea familiei”, susține fermierul. 

În sat, Gheorghe Chendeș are și o moară de piatră, cu motor de 3 kW, piatră de 60. A fost adusă gata din comuna în care a văzut lumina zilei - Târlișiua. Mai sunt în viață câțiva meșteri vestiți de mori. A asamblat-o la Pietroasa și macină la ea făină de mălai pentru hrana animalelor. Vin oameni și din satele din jur. La morărit se pricepe și soacra, Victoria, când ginerele este ocupat cu treburile, mai urnește ea pietrele de moară! 

 

Întâi clopotele, apoi oile!

Când a venit în Banat, a luat cu el două clopote rămase de la oile părintești. Înainte de a pleca, tatăl i-a spus: „Ia-le cu tine, că nu știi când ți-ar fi de trebuință!” Le-a păstrat; a fost cu ele la protestele crescătorilor de animale de la București, din primăvară! 

George a fost sărac lipit pământului, dar vrea să le asigure copiilor lui ceva mai bun! Încearcă să-i mențină pe lângă casă, să nu plece prin țări străine, că le poate oferi și aici, la fermă, un viitor. Mâncare va trebui întotdeauna...

 

 

 

PĂȘUNEA AȘTEAPTĂ... MINUNEA!

Gheorghe Chendeș este înscris în Asociația Crescătorilor de Animale „Miorița” de la Lugoj. Conducerea l-a ajutat să depună în termen cererea la APIA pentru sprijinul cuplat pe zootehnie. Numai trei-patru crescători au întrunit condițiile. Fermierul este tare mâhnit când vine vorba de pășune. Susține că trebuia s-o repartizeze utilizatorilor care dețin și animale. Și are dreptate. Primarul nu a fost de acord s-o scoată la licitație pentru faptul că nu este făcut amenajamentul pastoral. Se putea și fără, așa s-a procedat în multe comune. Dar la Pietroasa autoritățile locale sunt mai... catolice decât Papa! Crescătorii din sat au primit asigurări din partea consilierilor că se va rezolva în cel mai scurt timp problema spinoasă a pășunii. Ei așteaptă minunea!



 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.15(176) 1 - 15 septembrie 2016

Vizualizat: 1008 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!