Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Genetica olandeză face bani şi în România

Publicat: 05 ianuarie 2011 - 15:00
1 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

Ştim cu toţii, din proprie experienţă, că un lucru de calitate are durabilitate în timp.

Click pe poza pentru galerie!

Dar când vorbim de “uzina vie” a zootehniei - vaca de lapte, pentru a asigura o exploatare de durată a acesteia, în condiţii optime de productivitate, suntem obligaţi să urmărim câteva aspecte: să achiziţionăm genetică atunci când populăm ferma noastră de vaci, să asigurăm o furajare de calitate conformă cu potenţialul animalului, să-i oferim vacii un adăpost confortabil şi să respectăm cu stricteţe normele de igienă. Dacă nu ne abatem de la aceste reguli, vaca de lapte cu siguranţă îşi va merita toţi banii.

Şi, pentru a vă demonstra că cele afirmate anterior se regăsesc în practică, am vizitat ferma dlui Adrian Rif de la Pădureni, judeţul Timiş. Nu întâmplător. Fermierul nostru este om de afaceri şi în 2001, când s-a decis să pună bazele fermei, criteriul de selecţie a fost afacerea în sine, faptul că văzut în vaca de lapte un câştig sigur. A achiziţionat numai juninci, s-a sfătuit în permanenţă cu specialiştii în domeniu.

Baza furajeră este asigurată în mare parte din producţia proprie. Lucrează 117 ha, iar furajele grosiere (fân, siloz, porumb, semifân) le produce în fermă. Pe baza unui proiect Sapard, accesat de curând, în doi ani ne promite o fermă modernă, retehnologizată, de nivel occidental. Desigur că toate acestea ar fi imposibil de realizat dacă nu ar avea în fermă un efectiv valoros şi, implicit, o producţie de o cantitate şi calitate care să-i asigure rentabilitatea investiţiei.


71 de juninci olandeze la Pădureni

Anul acesta Adrian Rif a cumpărat, de la compania olandeză Hunland, două loturi de juninci Holstein (primul la mijlocul lunii aprilie - 35 de capete, al doilea în luna august - 36 capete, toate gestante, însămânţate cu material seminal provenit de la tauri americani şi canadieni de înaltă valoare genetică).

Voi insista pe această achiziţie, întrucât genetica importată, susţinută de o furajare corespunzătoare şi un management al calităţii înseamnă, de fapt, adevărata afacere cu vaca de lapte. Vă prezint atât avantajele (dovedite prin cifre!) cât şi aspectele negative (nimeni şi nimic nu e perfect, nici măcar vaca de lapte olandeză).

 

Calculul rentabilităţii

De ce a ales Olanda? Criteriul de bază a fost productivitatea, selecţia junincilor a făcut-o personal, urmărind în pedigree-ul animalelor atât producţia de lapte, cât şi procentul de proteină şi grăsime.

Întocmind un plan de management al fermei şi respectând nevoile esenţiale ale junincilor, Adrian Rif ne-a demonstrat matematic că a făcut cea mai bună alegere. Au trecut câteva luni de când a adus în fermă primul lot de juninci. Acestea au fătat deja, fără probleme deosebite, s-au adaptat foarte bine la condiţiile climatice şi de întreţinere de la noi iar după calcule se pare că investiţia făcută cu achiziţionarea lor va fi amortizată la încheierea primei lactaţii.

Producţia medie de lapte este de 23-25 l (vârfurile au înregistrat 28-29 l). Costul mediu pe litrul de lapte produs (la un total de 55 vaci mulse) este de 3900 - 4200 lei. Astfel, un calcul estimativ ne arată că la încheierea primei lactaţii a unei vaci olandeze, cu o producţie medie de 6500 l lapte (în condiţiile existente în fermă la ora actuală) şi la preţul de vânzare de 11500 - 12000 lei/litru (cu tot cu subvenţii şi TVA) câştigul va fi de aproximativ 74 de milioane lei.

Dacă scădem de aici costurile de achiziţie a junincii şi cheltuielile cu întreţinerea şi furajarea, investiţia este amortizată şi există şi profit imediat, în sensul că rămâne şi produsul (viţeaua) în fermă.

 

De ce să alegi vaca Holstein olandeză?

Repet, informaţiile prezentate sunt verificate în ferma dlui Rif, iar avantajele exploatării junincilor importate de la firma Hunland sunt evidente:

• Avantajul forte al vacii olandeze este producţia de lapte (în ferma lui Adrian Rif, până în prezent, junincile din primul lot importat au produs în medie cu 8-10 litri lapte mai mult decât cele autohtone, în aceleaşi condiţii de întreţinere şi furajare).

• Adaptabilitate bună şi rapidă la condiţiile climatice din ţara noastră.

• Sunt prietenoase, liniştite.

• Nu au fost probleme cu furajarea.

• Junincile sunt întreţinute în stabulaţie liberă.

• Un dezavantaj ar fi că suportă greu canicula din timpul verii.

• Şeful de fermă, dnul Otto Picus, care este medic veterinar de profesie, ne-a spus că nu s-au înregistrat probleme deosebite de sănătate la junicile aduse din Olanda, doar câteva cazuri de pododermatite (accidentale).

• Constituţia, formatul corporal, aplomburile, dar mai ales conformaţia ugerului sunt caracteristici care vin să confirme faptul că “nu există termeni de comparaţie între o junincă olandeză şi una autohtonă; diferenţele sunt vizibile cu ochiul liber” ne spune Adrian Rif; dacă ne uităm şi peste calcule, nu mai avem nevoie de alte argumente.

 

Ştiinţa de a transforma furajul în lapte

Este evident că, odată aduse în România, junincile trebuie furajate corespunzător, după sfaturile nutriţioniştilor. Altfel, genetica nu va putea supravieţui şi randamentul afacerii va lua un trend descendent. Şi ar fi mare păcat... Geneticienii olandezi lucrează de ani buni pe ameliorarea acestei rase, pentru ca, în final, productivitatea să se concretizeze în calitate şi cantitate maximă, cu cheltuieli minime.

Primele rezultate înregistrate după achiziţionarea celor două loturi de juninci Holstein din Olanda sunt mai mult decât promiţătoare pentru Adrian Rif. Investiţia, în condiţiile actuale de exploatare din ferma sa, se dovedeşte rentabilă. Datorită raportului bun preţ - calitate, investiţia este justificată, mai ales că, după numai câteva luni de exploatare, junincile olandeze aduc bani frumoşi în buzunarul proprietarului lor.

În doi ani de zile, odată cu modernizarea fermei, va creşte şi efectivul (150 capete vaci de lapte şi tineretul aferent) iar producţia prognozată a vacilor olandeze, raportată la pedigree-ul animalelor şi la rezultatele de până acum, va fi de 8500-9000 litri/vacă/lactaţie.

 

Articol publicat în revista Ferma nr. 5(37)/2005

Vizualizat: 1285 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
1.
despre genetica
|
04. 27, 2012. Friday 14:04
Fara genetica nu putem vorbi de performanta, de rentabilitate.Pacatul este cane laudam cu genetica de import,in conditiile in care am avut genetica de virf,dar foarte important creatori ei suntuitati cu totul.De ce nu punem in practica experienta profesorului I.Vintila si alti ca dinsu,a practicienilor adevarati atit citi au ramas.Am uitat de SEMTEST,DE VLADILACT,DE LIEBLING,si multe altele.Pacat.
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?