Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Genetica bună poate aduce câştigul în stână

Publicat: 03 mai 2017 - 13:43
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Până acum câţiva ani, brânza şi mielul, poate şi lâna, aduceau primii bani în stână. De-acolo trăiau, aproape tot anul, şi oaia, şi oierul. În ultima vreme sau - paradoxal - de când subvenţia e venitul de bază anual al fermei, oaia merge în pierdere.
Şi totuşi, perspectivele renasc odată cu orientarea crescătorilor spre consolidarea fermelor de elită cu nuclee de ovine în rasă curată, pentru vânzarea de material genetic. Piaţa o cere!

 

Tedinţa aceasta s-a văzut bine la Târgul Agraria, acolo unde crescătorii expozanţi au prezentat ovine de elită. Au încetat să mai vândă - în pagubă - doar lapte, brânză şi carne (miei în viu). Prea puţin sau aproape deloc din tineretul de an curent mai pleacă din stânele lor către samsari pentru 6-7-8 lei/kg în viu sau 15 (după noroc şi 20 lei/kg) în carcasă. Adică, mai pe nimic! Crescătorii preferă să investească în animale de prăsilă şi să le vândă pentru reproducţie, după posibilităţi, cu sau fără certificat de origine. Valoarea unui berbec bun poate depăşi lejer ajutorul de minimis de la stat, fixat la 2500 lei/masculul cu pedigree.

Ovine la Agraria 2017Click pe poza pentru galerie!

Rasă curată, selecţie adevărată!
Clujeanul Lucian Mureşan, din Jucu de Sus, a primit la Agraria pe câte-un noaten de Ţurcană bălă nu mai puţin de 1500 de euro. „Nu i-am dat. Am alţii la vânzare. Selecţia-i selecţie! Ca să intru la rasă cu origine, am cumpărat berbeci autorizaţi prin programul de minimis. Am intrat şi în COP. În curând vom putea vinde animale cu origine. Nu facem faţă la câtă cerere este pentru reproducători.
La un efectiv de 300 oi mame, obţin cam 150 de berbeci. De aici 60 sunt marfă adevărată. Ca să-i întreţin aşa cum trebuie, investesc mult în ei. Hrană naturală. Un astfel de berbec costă o mie de euro. Un animal elită, dar care nu-i chiar cum îmi place mie, îl vând cu cel puţin 2500 lei. Mieluţele le ţin, ca să pot vinde oi adulte toamna pentru montă. O mieluţă atinge toamna 80 kg. O oaie adultă, după al patrulea an la mine în fermă, o pot vinde cu cel puţin 700 lei”, ne declara crescătorul clujean.
Selecţia animalelor a început-o mai riguros în urmă cu cinci ani, când şi-a împrospătat ferma cu o sută de oi gestante luate de la părintele Cristian Pomohaci, crescător renumit pentru frumoasele sale Băle. Pentru a creşte talia animalelor, în anul următor Lucian Mureşan a făcut o infuzie cu berbeci cu talia cea mai mare existentă în turmele din România la acea vreme, spune oierul. Acum, fermierul deţine exemplare de Ţurcană Albă care-ţi iau ochii, iar câteva dintre acestea au fost apreciate şi în boxele de ovine de la Jucu.

A făcut târgul pe loc, la Agraria
Ioan Lăscău Nichifor a vândut pe loc, la Agraria, doi dintre cei patru berbeci de Ţigaie ruginie expuşi. Cu 2000 de lei bucata. “Piaţa produselor de la oaie nu ne oferă prea multe şanse. De aceea vindem şi berbeci de reproducţie. Avem un nucleu valoros. Un berbecuţ de un an valorează cel puţin 1500 lei. Mieluţele merg pe piaţa liberă. N-am vândut deloc prin programul de minimis, că nu avem certificat de origine. Suntem doar de trei ani în COP”, îmi mărturisea tânărul oier din Luncani, jud. Cluj, unul dintre puţinii crescători din zonă care mai păstrează acest ecotip de Ţigaie aflat în conservare.

Cărăbaşa a intrat în era genomicii
Într-un spaţiu expoziţional dominat de Ţurcane Breze, oaia Cap Negru de Teleorman a fost uşor de remarcat. Omologată ca rasă în anul 2010, Cărăbaşa a ajuns în prezent la preformanţe notabile: berbecii pot atinge 130-140 kg, iar oile chiar şi 100 kg. Producţia medie de lapte - 700-800 gr/animal, unele varietăţi dau şi 2 litri/zi, ne-a explicat Popa Gheorghe, preşedintele ACO Teleorman. „E o rasă mixtă, spre limita superioară la carne. Viteza de creştere a mieilor este de 300-350 gr/zi. La peste 300 gr se consideră rasă specializată pe carne”, a completat Ioan Pădeanu, şeful catedrei Ovine şi Caprine la USAMVB din Timişoara. Specialistul timişorean a făcut o evaluare profesionistă a ovinelor expuse la Jucu, redată în pagina 128.
“Noi facem selecţie curată. Asociaţia are 3000 capete în COP, din care 1800 sunt cu certificat de origine, deci cu descendenţi pe două generaţii”, ne declara Gheorghe Popa, prezent la Agraria împreună cu fratele său - Ionel Popa. Bannerul Asociaţiei atrăgea atenţia că oierii teleormăneni colaborează cu Institutul de Biologie şi Nutriţie Animală Baloteşti pentru ameliorarea Cărăbaşei prin metodele selecţiei asistate de markeri moleculari. Iată că şi Mioriţa noastră a intrat în era genomicii.

Mielul are preţ european la export în carcasă
Printre rasele autohtone, câteva boxe cu ovine de carne Suffolk şi Ile de France. „Am importat acum patru ani primele femele de Ile de France, rasă curată, şi am ajuns la 200 capete. Cam aici ne limităm. Performanţele productive sunt excelente: un miel de 100 zile ajunge la 40 kg. Asta înseamnă şi carne fragedă la sacrificare. Piaţa este la export. În Ungaria facem abatorizarea, iar desfacerea în Elveţia. Vindem cu 5 euro/kg de carcasă. Preţ european”, ne-a declarat sătmăreanul Zsolt Jászfalvi, din Tăşnad.
O parte din tineret merge la reproducţie. Un mascul autorizat pentru montă e valorificat cu 25 lei/kg în viu. Zsolt Jászfalvi spune că a vândut şi prin programul de minimis. La astfel de preţuri, oierul sătmărean e la limita de sus a rentabilităţii. De altfel, Zsolt Jászfalvi recunoaşte că pentru el creşterea oii este o afacere făcută cu pasiune: “Avem suficient profit din creşterea oilor, altfel nu le-am ţine. Nu trăim din subvenţii!”.

 

Lascau Nichifor Ioan
DEGEABA-I CANTITATE, DACĂ NU-I CALITATE ÎN COP
Fiecare oier expozant a primit din partea organizatorilor un premiu de participare, înmânat de ministrul Agriculturii. Vizibil emoţionaţi de prezenţa lui Petre Daea, unii dintre oieri nu s-au abţinut să-i sesizeze câteva dintre neregulile sectorului. Tânărul Ioan Lăscău Nichifor i-a atras atenţia ministrului că ar trebui să facă puţină ordine în metodologia de înregistrare a animalelor în COP. “Am un efectiv de 350 capete, cu tot cu berbeci, din care la Registru şi COP am 190-200 capete. Nu poţi să ai 500 animale şi tot 500 în RG. Sau 490 din 500. Eu spun că în orice turmă, 70% e matcă pentru reproducţie numărul 1”, sublinia oierul. Clujeanul a propus criterii mai stricte pentru acceptarea ovinelor în COP: “Cine face bonitarea să verifice dacă ecotipul se încadrează, dacă are kilogramele specifice rasei, să zicem, berbecul să aibă 110 kg, iar oaia - 50-60 kg. Degeaba facem COP la oaia de 30 kg. Vrem calitate, nu cantitate! Unii optează pentru cantitate ca să obţină păşunile, şi după aceea nu furajează oile. Aici ar trebui să intervină protecţia animalelor. La APIA se spune de bunăstare, dar nu verifică dacă oierul are stoc de furaje şi tot ce-i trebuie oii!”.

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr. 8 (191) din 1-15 mai 2017

Vizualizat: 158 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

CEL MAI NOROCOS VIZITATOR DE LA AGROMALIM 2017

CEL MAI NOROCOS VIZITATOR DE LA AGROMALIM 2017

CONSTANTIN PETRAŞ, din Arad, este cel mai nororcos vizitator al Târgului Agromalim din 2017. Acesta a câştigat o junincă gestantă din rasa Bălţată Românească, oferită de Camera de Comerţ Arad, cu sprijinul Revistei FERMA, care a fost sponsor al marelui premiu.
Interviu cu:
CONSTANTIN PETRAŞ
RODICA PETRAŞ
GHEORGHE SĂPLĂCAN, director SCDCB Arad

Reporter Agroinfo: Violeta Mâţ
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Titan Machinery la Agromalim 2017 Rapiţa, cultura anului în Arad!
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?