Galloway, dorinţa de-o viaţă a lui Fabiu Zlătar-Toma

Pentru că de mic copil şi-a dorit să practice zootehnia, Fabiu Zlătar-Toma a lăsat traiul comod de la oraş şi, în 2020, cu banii obţinuţi din vânzarea unui apartament, împreună cu un prieten, a înfiinţat ferma, împlinindu-şi visul de-o viaţă. Investiţia iniţială: 32.000 de euro pentru achiziţia bovinelor şi 19.000 de euro pentru împrejmuirea păşunii cu gard electric. „Am optat pentru un sistem mai performant, un gard neozeelandez, mai rezistent, pentru că am dorit să ne protejăm animalele de atacurile urşilor, care constituie o ameninţare destul de serioasă în zona noastră”, ne-a explicat fermierul. În aceşti trei ani nu a existat nici un moment în care vreun animal sălbatic să reuşească să pătrundă înăuntru. Doar o singură dată, un urs fugărit de vânători a forţat gardul, fără să-l rupă. „Sârma este de o rezistenţă şi de o calitate deosebită. A fost o cheltuială mare, dar a meritat”, argumentează sibianul. Curentul electric pentru gard şi-l produce cu ajutorul unui panou solar.

A învăţat de la profesionişti

Fabiu Zlătar-Toma a fost iniţiat în creşterea bovinelor de către Pompil Varga, proprietarul celei mai mari ferme de bovine Galloway din Transilvania, care, din păcate, nu se mai află printre noi. De la el a şi achiziţionat primele 20 de exemplare - 13 vaci la a doua fătare, şapte juninci şi un taur de montă - care a constituit practic nucleul matcă. În mai puţin de trei ani şi-a dublat efectivul, ajungând astăzi la 42 de capete, inclusiv 3 viţei fătaţi în toamnă.

Tot timpul pe păşune

Animalele stau aproape tot timpul anului pe păşune, care este concesionată de la primărie, într-o zonă numită Valea Lupului. Un total de 42 de hectare, din care doar 25 sunt împrejmuite. „Avem un adăpost deschis, unde vacile se pot adăposti în timpul iernii, însă de obicei animalele preferă să stea pe păşune, fiind foarte rezistente la frig. Avem trei pâraie împădurile şi de obicei acolo se ascund. Vara stau la umbră pe timp de zi şi noaptea mănâncă. Când dă soarele aproape că nici nu le vezi. Am făcut şi un foraj de 60 de metri pentru a aduce apa la suprafaţă. Asta ne-a încărcat însă destul de mult costurile, mai ales cu actuala criză energetică. Pe lângă faptul că trebuie să avem mare grijă iarna ca să nu îngheţe apa”, a ţinut să precizeze fostul lider al sindicatului Cartel-Alfa, filiala Sibiu.

Vaca de carne aşteaptă validarea consumatorului

Animalele sunt crescute în sistem ecologic, deşi ele nu sunt certificate ca atare, pentru că, recunoaşte fermierul, nu a avut un astfel de interes, în condiţiile în care la noi în ţară nu există o diferenţiere de preţ al cărnii de vită în funcţie de sistemul de creştere. Valorificarea, aşadar, reprezintă o provocare majoră pentru afacerea sa.

Am tot auzit povestea asta şi se pare că e o caracteristică specifică pieţei din România, unde vaca de carne nu se bucură de succesul pe care îl are în vestul Europei şi în alte state cu tradiţie în ceea ce priveşte consumul de carne de vită premium. Pentru că, trebuie spus, Galloway este una dintre cele mai apreciate rase de vaci pentru carne. „Se zice că ar fi cea mai bună carne de vită europeană, cu cel mai mic conţinut de colesterol. Dar, din păcate, românul nu este obişnuit să consume o astfel de carne, pe care să o aprecieze la adevărata valoare”, se plânge crescătorul în vârstă de 65 de ani.

Tăuraşii mici sunt plătiţi mai bine

Până acum, a organizat trei transporturi. În prima tură a vândut tăuraşi mai mari, la 400 şi ceva de kilograme în viu, unui abator de lângă Mediaş, dar cu plata la carcasă - 15 lei/kg, după care a livrat unei firme din Blaj care se ocupă cu achiziţia şi îngrăşarea de tăuraşi, care a plătit ceva mai bine, între 11 şi 13 lei kilogramul în viu, în funcţie de greutate - cei mai mici erau plătiţi mai bine! Tăuraşii ajung la o greutate de 300 kg în aproximativ opt luni, fără aport de concentrate. Pe timp de iarnă, Fabiu administrează zilnic în jur de 20 kg de nutreţ sub formă de lucernă sau fân, pe cap de animal, la care se mai adaugă 2,5 kg de făină din porumb măcinat - desigur, porumb ecologic. Deşi sporul mediu zilnic de creştere în greutate este mai mic decât în cazul Angus, rasa Galloway compensează prin calitatea cărnii, care este superioară acesteia, ne-a asigurat fermierul sibian, care în această perioadă are nevoie cam de trei baloţi pe zi pentru a-şi hrăni animalele.

Vacile astea au un instinct natural de a se apăra de sălbăticiuni. Dacă simt pericolul, se grupează pentru a se proteja, punându-şi viţeii la mijloc. Nu sunt agresive, să se dea la om, dar preferă solitudinea

FABIU ZLĂTAR-TOMA

Nici o şansă de finanţare

Furajul şi-l produce singur, pe terenurile pe care le lucrează împreună cu partenerul său, Nicolae Boaru, care are în exploatare 200 de oi. „Noi însămânţăm lucerna, o cosim, adunăm masa vegetală. Ne lipseşte însă presa de balotat şi asta ne încarcă destul de mult costurile. Am avea nevoie de o presă de balotat care să înfolieze baloţii, pentru a menţine proaspăt furajul pe timpul iernii. Noi am pornit mai mult din pasiune, nu am gândit-o neapărat ca pe un business. Ar trebui să ne tehnologizăm, avem utilaje foarte vechi pentru întreţinerea păşunilor şi pregătirea nutreţului. Am sperat din 2020 că după un an doi vom putea accesa un proiect european pentru achiziţia de noi utilaje, dar am constatat că nu avem practic nici o şansă. În general, politicile agricole sunt astfel gândite pentru a favoriza marile exploataţii. Cum pot să mă gândesc eu la procesare sau la alte modalităţi de a-mi dezvolta afacerea când abia mă descurc cu valorificarea? E foarte greu!”, se plânge Fabiu Zlătar-Toma.

Subvenţia e câştigul

Unde mai pui că în fiecare an creşte chiria pentru păşune. În 2022 a plătit 368 de lei pe hectar. Noroc cu subvenţia. „Datorită faptului că noi am aplicat aici măsuri de agromediu şi am şi certificat suprafaţa în sistem ecologic, ajungem la 400 de euro pe hectar. E singurul nostru câştig, altfel am lucra în pierdere. Subvenţia pe cap de animal a scăzut. Dacă în 2021,SCZ-ul era 258 euro, în 2022 a coborât la 209 euro”, a remarcat acesta.

Se caută înlocuitor pentru taurul Carlos

Bovinele sale sunt înscrise în registrul de rasă al Asociaţiei Angus.ro de la Suceava. Deşi în general animalele nu se confruntă cu probleme de sănătate, fiind la zi cu vaccinările şi cu tratamentele pentru deparazitarea internă şi externă, principalul pericol îl reprezintă muştele, în special pentru viţeii proaspăt fătaţi vara. „Dacă vaca nu linge imediat viţelul după fătare, muştele depun ouă şi în câteva zile îl mănâncă de viu. De aceea ne-am şi dorit iniţial să facem montă dirijată, ca să evităm fătările în lunile călduroase. Dar am renunţat la idee, pentru a nu deregla vacile. Taurul nostru, pe nume Carlos, este extrem de prolific, cu randament de aproape 100%, dar va trebui să-l schimb pentru a nu ajunge la consangvinizarea turmei. Ne vom orienta spre un taur din afară”, ne-a mărturisit Fabiu Zlătar-Toma.

O afacere pentru urmaşi…

Deşi are trei copii şi a sperat ca măcar unul dintre ei să-i fie aproape, cu toţii s-au stabilit în Germania. A început această afacere cu gândul că va reuşi să-i convingă să se întoarcă acasă, dar fără succes. „Sunt crescuţi la oraş, au altă mentalitate şi nu-i interesează să se dedice creşterii animalelor. Au la rândul lor copii şi le e greu să se rupă de mediul în care trăiesc acum. Pe undeva îi înţeleg”, admite resemnat fostul lider de sindicat.

 Pentru ca o astfel de afacere să devină cu adevărat profitabilă, e nevoie de cel puţin 100 de vaci mame. Abia atunci poţi să produci un volum mare de tăuraşi pentru piaţă, susţine Fabiu Zlătar-Toma.

DE CE GALLOWAY?

Fabiu Zlătar-Toma spune că a ales Galloway pentru că vacile din această rasă sunt mai rezistente şi mai uşor de întreţinut, în condiţiile în care e foarte greu de găsit mână de lucru. „Sunt animale foarte docile, în ciuda faptului că rasa Galloway este totuşi semi-sălbatică şi nu prea îi place să interacţioneze cu omul. Singurul lor stres este atunci când trebuie să aplicăm tratamentele. E destul de greu să le aduni grămadă. Sunt animale solitare, nu acceptă să le fie invadat habitatul. Pe de altă parte, stau şi la minus 20 de grade afară, fără probleme. De asemenea, fată foarte uşor, aproape că nu necesită asistenţă la fătare”, a constatat crescătorul sibian.

După decesul lui Pompil Varga, renumit crescător de vaci Galloway, Bogdan Varga - fiul acestuia - a preluat afacerea. Tânărul ne-a povestit de ce este avantajos să creşti această rasă de carne! Reportajul poate fi urmărit  AICI!

un reportaj de

LIVIU GORDEA