Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Furajul verde din pajişte - PĂŞUNATUL, cea mai EFICIENTĂ metodă de hrănire

Publicat: 06 iulie 2018 - 14:27
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

După o perioadă lungă de stabulaţie, fermierii sunt nerăbdători să-şi scoată animalele la păscut, pentru a eficientiza costurile cu hrănirea acestora. Cu toate că sezonul cald încă se lasă aşteptat, putem să ne pregătim pentru furajarea vacilor în sezonul de păşunat. 

Se ştie că cea mai eficientă metodă de hrănire a animalelor cu furaj verde este păşunatul. Asigurarea unui păşunat permanent şi raţional presupune: parcelarea păşunilor; urmărirea duratei de păşunat şi a celei de refacere a parcelelor, în funcţie de anotimp; asigurarea apei; existenţa drumurilor de acces; amenajări simple-umbrare, şoproane pentru furajarea suplimentară în cazul insuficienţei furajului verde sau pentru timp nefavorabil, precum şi pentru administrarea furajelor concentrate la vacile cu producţii de peste 13-15 litri de lapte.

 La pasunat_b

Trecerea de la stabulaţie la hrănirea pe păşune
Furajele verzi provenite de pe pajişti naturale reprezintă, atât din punct de vedere nutritiv, cât şi economic, hrana de bază, deoarece ele pot acoperi 60-100% din cerinţele animalelor.
Furajele verzi sunt consumate în cantităţi de 60-80 kg/zi, putând asigura producţii de 13-15 litri de lapte zilnic. Peste acest nivel productiv, se impune suplimentarea raţiei cu amestecuri de concentrate (0,1-0,3 kg/litrul de lapte).
Trecerea de la regimul de stabulaţie la utilizarea furajelor verzi se va face cu respectarea următoarelor recomandări:
• trecerea treptată în decurs de 10-14 zile de la regimul de hrănire cu furaje conservate la alimentaţia cu furaje verzi;
• premergător scoaterii vacilor la păşunat, se va asigura un tain cu furaje uscate.
Ingestibilitatea furajului verde este influenţată puternic de calitatea acestuia (dependentă în principal de compoziţia floristică şi de stadiul de vegetaţie), dar şi de productivitatea animalului. O vacă de 600 kg, la o producţie de lapte de 10 litri, consumă 52 kg de masă verde, iar la o producţie de 20 litri va ingera 77 kg.
La întreţinerea vacilor pe păşune, când talia plantelor atinge 12-15 cm, timpul zilnic de păşunat poate ajunge la 10-12 ore, iar la o înălţime a plantelor de 15-20 cm, animalul se satură cu masa verde din pajişte în 8 ore de păşunat.

Raţie pentru furajarea vacilor în sezonul de păşunat
În tabelul 1 este prezentată o raţie pentru o vacă, după 100 zile de la fătare, la care producţia de lapte s-a stabilizat. După modelul cunoscut, am stabilit necesarul în energie, precum şi ceilalţi principii nutritivi, pentru o vacă de 650 kg şi o producţie de 25 litri de lapte/zi.
Se poate constata că, dacă vaca va consuma circa 70 kg de masă verde din păşune, ea poate produce o cantitate cuprinsă între 11,6 şi 13,5 kg de lapte, aşa cum rezultă din tabelul 1. Însă în acest caz, potenţialul productiv al vacii este de 25 litri de lapte. Pentru a exterioriza acest potenţial este nevoie de un amestec de producţie, care se administrează suplimentar. Structura unui astfel de amestec este prezentată în tabelul 2.
Din datele tabelare se poate observa că amestecul de producţie se constituie din ingrediente obişnuite, respectiv 66,5% grăunţe de cereale (orz cu triticale sau grâu), 30% şroturi de floarea-soarelui, la care se adaugă macrosărurile reprezentate de: sare 1% , cretă furajeră 0,5%, fosfat dicalcic 1% şi premix vitamino-mineral 1%.

Ce producţie de lapte poate susţine masa verde păşunată?
Rezultă că, în această perioadă a anului, baza unei raţii o constituie masa verde păşunată, care poate susţine o producţie de 11,6-13,5 litri de lapte. Întrucât în aceste pajişti predomină gramineele şi plantele din alte familii botanice (80-90%), care asigură multă energie, pentru corelarea energo-proteică este bine să se intervină cu un concentrat bogat în proteină, respectiv cu 2 kg tărâţe de grâu. Pentru a se susţine o producţie zilnică de 25 litri de lapte, trebuie să se administreze suplimentar 7 kg de amestec de concentrate de producţie, cu structura prezentată în tabelul 2.
În urma verificarii structurii raţiei, se poate constata că satisfacerea valorilor de necesar ale vacii se face cu o pondere a masei verzi de circa 64%, iar a concentratelor de circa 36%.

 

TABELUL 1: RAŢIE PENTRU O VACĂ ÎN GREUTATE DE 650 KG, CU O PRODUCŢIE DE 25 LITRI DE LAPTE (LUNILE APRILIE-IUNIE)

 tab1vaci_b

Structura raţiei:
- furaje verzi 63,6% - concentrate 36,4% (0,36 kg amestec de concentrate/ litru de lapte obţinut)
- Raportul Ca / P: 1,2 / 1;
- Raport proteic - 79 g PDI/UNL.

TABELUL 2: STRUCTURA AMESTECULUI DE PRODUCŢIE

 tab2vaci_b

LEGENDĂ TABELE:
SU - substanţă uscată
UN - Unitate nutritive
UNL - unitate nutritive lapte
UIDL - unitatea de încărcare digestivă pentru vaca de lapte
PD - proteină digestibilă
PDI - proteina digestibilă la nivel intestinal
PDIN - proteină digestibilă la nivel intestinal permisă de conţinutul în azot al raţiei
PDIE - proteină digestibilă la nivel intestinal permisă de conţinutul în energie al raţiei


Un articol publicat în revista Ferma nr. 6/211 (ediţia 1-14 aprilie 2018)

 

Vizualizat: 354 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Amazone - soluţii pentru prelucrarea solului şi semănat

Amazone - soluţii pentru prelucrarea solului şi semănat

Portofoliul de utilaje pentru prelucrarea solului şi semănat, prezentate de Amazone la Agriplanta 2018, a cuprins: plugul Hektor, discul Catros+ 5002-2TS; combinatorul Ceus 4002-2TX Super şi Cenius 4000, precum şi semănătoarea de prăşitoare ED 6000-2C Special şi semănătoarea pneumatică Cirrus 6003-2.

Interviu cu Liviu Zimcea - reprezentant Amazone în România

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Cons DDA - semănătorile Monosem şi combina pentru lavanda Noile tractoare Zetor Utilix şi Hortus
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?