Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Furajele celulozice, cheia hrănirii optime

Publicat: 16 decembrie 2020 - 08:54
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Starea optimă de sănătate a rumegătoarelor, pe timpul stabulaţiei, depinde de furajele administrate, cele celulozice fiind esenţiale datorită valorii nutritive complete.

un articol de
LAVINIA ŞTEF

Întrucât vremea rece s-a instalat peste România şi animalele sunt deja în adăpost, prezint, în acest articol, importanţa furajelor celulozice în alimentaţia rumegătoarelor.

 

HRANA ŞI pH-UL ECHILIBRAT

 

La taurine, complexul gastric determină unele particularităţi de digestie care conferă un specific în alimentaţie. Printre acestea poate fi amintit faptul că pH-ul ruminal este de 5,8 - 6,9, iar scăderea valorii lui determină o stare de acidoză ce are ca efecte inapetenţa, reducerea digestibilităţii substanţelor nutritive, scăderea procentului de grăsime din lapte şi tulburări de reproducţie.
Această situaţie este caracteristică raţiilor bogate în glucide fermentescibile şi sărace în azot, ce reduc concentraţia de acizi graşi volatili (AGV), determinând alcaloza ruminală, favorizând bacteriile coli şi de putrefacţie şi afectând producţia. Pentru a menţine pH-ul în intervalul optim, caracteristic rumegătoarelor este consumul de furaje celulozice.

hrana celulozice - CANVA_bfoto: canva.com 

 

CELULOZA, FURNIZOR DE ENERGIE

 

Furajele celulozice specifice perioadei de stabulaţie sunt fibroasele, iar în lipsa lor grosierele. De ce este nevoie de celuloză în hrana rumegătoarelor? Celuloza reprezintă principalul furnizor de energie pentru organismul animal, datorită ponderii ei în compoziţia chimică a furajelor; este o sursă principală în procesele de sinteză în organism a substanţelor grase din lapte sau a grăsimilor de rezervă; fiind o substanţă de lest, asigură buna desfăşurare a proceselor digestive; reprezintă cea mai ieftină sursă de energie în alimentaţia animalelor.
Furajele fibroase reprezintă un component de bază în alimentaţia erbivorelor, în stabulaţie.

 

5 EFECTE NUTRITIVE

 

Aceste furaje au următoarele efecte:

  1. Pot asigura 20 - 40% din SU a raţiei la erbivore;
  2. Contribuie la întreţinerea şi dezvoltarea simbionţilor ruminali;
  3. Favorizează dezvoltarea tubului digestiv la tineret;
  4. Au o valoare nutritivă completă, singure în raţie pot asigura cerinţele pentru întreţinerea funcţiilor vitale şi o producţie mică de lapte;
  5. Datorită densităţii energetice reduse, administrate în cantităţi mari, la vacile performere limitează capacitatea productivă.

hrana celulozice_b 

 

9 CONDIŢII ALE UNUI FÂN BUN

 

Un fân de calitate bună rezultă atunci când sunt îndeplinite condiţiile:

  1. Plantele au fost recoltate în faza optimă;
  2. Conţinutul în plante necomestibile este sub 0,5%,
  3. Conţinutul în plante toxice nu depăşeşte 0,5%;
  4. Gradul de scuturare este mai mic de 3%;
  5. Plantele nu sunt alterate, prăfuite;
  6. Tulpinile sunt fine cu frunze multe;
  7. Mirosul este plăcut aromat;
  8. Culoarea este verde închis;
  9. Umiditatea este de 13-15%.

La controlul calităţii se mai realizează un examen micologic şi eventual chimic, pentru evidenţierea prezenţei micetelor, a pesticidelor sau a conţinutului în nitraţi şi în nitriţi.

 

ADMINISTRAREA FURAJELOR

 

Cantităţile indicate sunt următoarele: 6 - 8 kg la vaci, 8 - 10 kg la tauri de reproducţie, tineret taurin peste 12 luni - 3 - 5 kg, tineret taurin de la 6 la 12 luni - 2 - 3 kg, tineret taurin de la 0 la 6 luni - 1 - 2 kg, 1 - 1,5 kg la oi, 1,5 - 2 kg la berbeci, 0,5 - 1 kg la tineret ovin.
Importanţa conţinutului furajelor în celuloză brută diferă de la o specie la alta. Astfel, la erbivore celuloza reprezintă o substanţă cu importanţă în procesele de digestie, fiind principalul furnizor de energie pentru organism. Prin acizii graşi volatili, rezultaţi din degradarea microbiană a celulozei se asigură 70 - 80% din necesarul în energie. La rumegătoare, exceptând tineretul din categoria de vârstă de până la 8 - 9 luni, se consideră că limitele optime de conţinut în celuloză brută sunt de 23 - 25%, cu limite de toleranţă de 18 - 30%.

Acizii graşi şi raţia zilnică

 

hrana celulozice 3_b

Proporţia AGV este influenţată, în principal, de compoziţia chimică a raţiei, astfel: raţiile în care predomină concentratele şi glucidele uşor solubile favorizează formarea acidului propionic (până la 40% din totalul AGV); raţiile bogate în fibroase determină formarea acidului acetic (55 - 75%), apoi a acidului propionic (15 - 20%) şi a acidului butiric (5 - 10%).
Acetatul este utilizat pentru sinteza de compuşi tisulari şi compuşi ai laptelui, precum şi ca substrat energetic. Acesta este preluat foarte activ de glanda mamară lactantă, fiind un precursor important de sinteză al acizilor graşi din lapte.
Din cele prezentate rezultă importanţa deosebită a prezenţei furajelor fibroase ca şi furaje celulozice în hrana rumegătoarelor.

 

SORTIMENTE FURAJERE INDICATE

 

Pentru hrănirea optimă a animalelor sunt recomandate:
- fânuri naturale, de luncă, câmpie, deal şi de munte, care au în compoziţia floristică 35 - 65% graminee, 8 - 35% leguminoase şi 10 - 20% plante din alte familii botanice;
- fânuri cultivate: de leguminoase (lucernă, trifoi, sparcetă), de graminee anuale şi perene (iarbă de sudan, lolium, golomăţ etc.) şi amestecuri de graminee şi leguminoase anuale (borceagurile) şi perene.

 

SCADE GRĂSIMEA DIN LAPTE?

 

Administrarea unui regim de hrană ce reduce acetogeneza în rumen determină scăderea conţinutului în grăsime din lapte. Acest lucru se întâmplă în situaţiile: conţinut redus de celuloză în raţii; dezechilibru între celuloză şi glucidele uşor fermentescibile ce favorizează formarea acidului propionic şi modifică raportul acetat/propionat, optim fiind de 2,5 - 3/1; când raţiile sunt sărace în fân, dar conţin cantităţi mari de furaje bogate în glucide fermentescibile (sfeclă, gulii, tăiţei de sfeclă), respectiv la consumuri mai mari de 30 - 35 kg/zi/cap.

 

GROSIERELE: AŞTERNUT SAU FURAJ?

 

O categorie de furaje administrate de regulă în alimentaţia rumegătoarelor în perioada de stabulaţie sunt grosierele. Şi nu ne referim doar la paie, folosite de regulă ca aşternut, ci şi la cocenii de porumb sau ciocălăii şi vrejii de leguminoase.
Click AICI şi vezi care sunt metodele practice de preparare a grosierelor şi recomandările de utilizare în hrana animalelor!

Vizualizat: 1915 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Tehnologia aplicată la tomate de Florin Pop

Tehnologia aplicată la tomate de Florin Pop

Află care este tehnologia folosită pentru cultivarea tomatelor în solar de Florin Pop, în Seleuş, judeţul Arad. Fermierul cultivă cultivă legume pe două hectare (din care 60 de arii solarii) şi de peste 10 ani foloşte programul tehnologic Syngenta pentru protecţia plantelor şi combaterea dăunătorilor.

Reporter: Gheorghe Ghișe

Video: Zsolt Tamássy

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?