Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Furajarea pe stabulaţie

Publicat: 03 noiembrie 2017 - 17:09
2 comentarii   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

• producţii de lapte „normate” prin raţie 

Întrucât în scurt timp urmează perioada de stabulaţie voi reda câteva principii de care este necesar să se ţină cont în hrănirea vacilor de lapte, mai ales datorită faptului că într-o astfel de fermă există animale cu nivele productive diferite.

Vaci_b

În fermele specializate pentru producţia de lapte, în vederea asigurării unei alimentaţii raţionale, se vor avea în vedere următoarele:
• asigurarea cu furaje de volum variate încă din perioada de vară, suficiente cantitativ şi de calitate superioară, prin îmbunătăţirea structurii culturilor furajere (în care leguminoasele perene să deţină 60-65%);
• cunoaşterea permanentă a valorii nutritive a furajelor de volum existente în fermă, în vederea alcătuirii unor raţii conform cerinţelor în substanţe nutritive ale animalelor;
• cunoaşterea cerinţelor nutritive ale vacilor aflate în diferite stadii fiziologice din viaţa lor productivă.

Un calcul corect începe cu necesarul de hrană
Cerinţele specifice de hrană ale vacilor de lapte sunt determinate de suprapunerea nevoilor pentru menţinerea funcţiilor vitale cu cele pentru asigurarea producţiei de lapte, iar pentru primipare şi a cerinţelor pentru creştere (spor în greutate).
În vederea stabilirii necesarului de substanţe nutritive la vacile cu nivele productive şi greutăţi corporale diferite, trebuie cunoscute valorile de necesar (aspecte redate în revista Ferma, în articole anterioare). În calculul necesarului pentru întreţinerea funcţiilor vitale şi de producţie se vor aplica următoarele corecţii:
- vacile la prima fătare, care se află în creştere, se încadrează la grupa superioară producţiei;
- pentru vacile aflate în primele 6-8 săptămâni după fătare necesarul se calculează ca şi pentru o grupă superioară de producţie.
La stabilirea cerinţelor, prin calcul, se pleacă de la cunoaşterea necesarului pentru întreţinerea funcţiilor vitale - care este de 1,1 UN (unităţi nutritive) şi 70 g PD (proteină digestibilă) la 100 kg greutate vie, la care se adaugă necesarul pentru obţinerea unui litru de lapte (cu 3,5-4% grăsime): 0,49 UN şi 65 g PD.

Furajele cele mai indicate pentru perioada de stabulaţie:
• fânurile în cantităţi medii de 3-10 kg (sau altfel exprimat, 0,5-1,5 kg/100 kcorp);
• nutreţurile suculente: nutreţul murat, ale cărui limite de administrare sunt de 20-30 kg/animal sau 5-6 kg/100 kcorp; sfeclă furajeră, care se dă în cantitatea obişnuită de 15-25 kg sau 30-35 kg la animalele recondiţionate; morcovi furajeri şi bostănoase;
• furajele grosiere - paiele, pleava, cocenii de porumb se vor administra după o prealabilă preparare, în cantităţi de 0,5-1,0 kg/100 kcorp:
• concentratele - pentru echilibrarea raţiei în proteină şi energie, administrându-se sub formă de amestec de concentrate. Cele mai indicate sunt: tărâţele de grâu, şroturile, mazărea, uruiala de porumb etc., în cantităţi reglementate care diferă în funcţie de producţia de lapte (0,25-0,35 kg/litrul de lapte).

Raţii echilibrate şi diferenţiate
Proporţia dintre suculentele şi fibroasele din raţie variază şi în funcţie de condiţiile naturale -zonale de producere a acestora.
În zonele de câmpie producţia de suculente este mai mare la hectar şi kilogramul de furaj are un preţ de cost mai mic, în timp ce pentru fânuri, condiţiile sunt mai puţin favorabile, iar preţul de cost este mai mare. În aceste condiţii raţiile vor conţine mai multe suculente (30-35 kg) şi cantităţi mai mici de fânuri (3-6 kg).
În zona de deal condiţiile naturale sunt mai puţin favorabile producerii furajelor suculente, fiind caracteristică obţinerea fânurilor naturale, care în acest caz sunt mai ieftine. Deci în raţii se vor da suculente (10-20 kg).
La vacile aflate în perioada după fătare se va aplica o furajare stimulativă în vederea creşterii activităţii lactogenice până la pragul limitei maxime a potenţialului lor de producţie.
Furajele fibroase şi grosiere se vor toca, măcina şi amesteca alături de melasă, pentru creşterea palatabilităţii şi digestibilităţii acestora şi pentru stimularea consumului voluntar al animalelor.

Tainul şi mulsoarea
Raţia se administrează în tot atâtea tainuri câte mulsori se fac pe zi, în general două sau trei.
În succesiunea administrării nutreţurilor se aplică următoarele recomandări:
- nutreţurile fibroase care pot impurifica laptele cu praf, precum şi nutreţul murat care imprimă laptelui miros, se administrează după muls;
- nutreţurile concentrate se dau de regulă înainte de muls;
- nutreţurile suculente se dau înainte de adăpare;
- nutreţurile fibroase, grosiere se dau în cantităţi mai mari în tainul de seară.
Întrucât într-o fermă, pe lângă vacile cu producţii mici de lapte, înţelegând prin acestea cele cu până la 10 litri, se află şi exemplare cu producţii de peste 10-15 l, în tabelul 1 sunt prezentate exemple de raţii la vacile cu producţii mari, respectiv 15 l lapte şi 25 l lapte.
Pentru vacile care dau producţii mai mari de lapte, se va folosi aceeaşi raţie ca şi la cele cu 15 litri lapte, adică raţia de bază corectată la care se adaugă un amestec de producţie, conform tabelelor 2 şi 3.
Amestecul de producţie se face în general din materii prime existente în fermă. În acest caz am ales porumbul, care aduce multă energie pentru organismul animal, fiind cultivat de toţi fermierii, şi mazărea, care este o materie primă echilibrată din punct de vedere energo-proteic şi nu foarte scumpă comparativ cu alte materii prime proteice. Pentru a asigura cerinţele proteice ale vacilor, am ales o materie primă care asigură azot neproteic, corelat cu greutatea corporală a vacii, astfel încât să nu depăşim doza de uree recomandată, aceasta fiind de 20-30 mg/100 kg greutate corporală.

 

TABELUL 1: RAŢIE PENTRU O VACĂ DE 500 KG, CU 15 L LAPTE, ÎN REGIM DE STABULAŢIE

 tab1cows217_b


TABELUL 2: RAŢIE PENTRU O VACĂ DE 500 KG, CU 25 L LAPTE, ÎN REGIM DE STABULAŢIE

 tab2cows217_b


TABELUL 3: CONCENTRAT DE PRODUCŢIE

 tab3cows217_b

 

Legendă tabele:
SU - substanţă uscată
UN - Unităţi nutritive
UNL - unităţi nutritive lapte
UIDL - unitatea de încărcare digestivă pentru vaca de lapte
PD - proteină digestibilă
PDI - proteina digestibilă la nivel intestinal
PDIN - proteină digestibilă la nivel intestinal permisă de conţinutul în azot al raţiei
PDIE - proteină digestibilă la nivel intestinal permisă de conţinutul în energie al raţiei

 

Articol publicat in revista Ferma nr. 16 (199) (15-31 septembrie 2017)

Vizualizat: 1934 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [2]  
Pagini: [1]  1   
2.
Stef Lavinia
|
11. 14, 2017. Tuesday 13:38

Imi pare rau ca nu se intelege modul de calcul al necesarului de substanta uscata la o vaca. O sa incerc sa va lamuresc. Conform tabelelor de normare, la o vaca in lactatie trebuie sa i se asigure prin ratie 1,46 kg SU/100 kg greutate corporala la care se adauga 0,47 kg pentru fiecare litru de lapte. In exemplul de fata pentru o vaca de 500 kg necesarul va fi de 7,3 kg SU ( 5*1,46) la care se adauga 7,1kg SU (15*0.47) pentru productia de lapte. In total 14,4 kg SU, asa cum se poate constata si in tabel.
In speranta ca v-am lamurit va multumesc!

1.
Cucu
|
11. 03, 2017. Friday 20:45

Nu stiu de unde aveti aceste ratii..de pe Marte? 13 kg SU pentru o Jersey (500kg), cu productia de lapte de 15 kg?

Rezultate: [2]  
Pagini: [1]  1   

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?