BAyer 1200x150
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Fost polițist, acum fermier cu 500 de vaci în subordine

Publicat: 07 februarie 2021 - 14:11
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Cum se împacă meseria de poliţist cu cea de fermier? Ilie Chifan reprezintă un exemplu clar că cele două se pot completa în mod armonios...

Chiar dacă se află acum la pensie, ani de zile, inclusiv în perioada de activitate profesională, şi-a găsit refugiul şi liniştea printre animalele sale de la ferma din Firiteaz, judeţul Arad, unde deţine astăzi un efectiv de 500 de vaci de lapte, din care 130 la muls.

Bucovinean la origine, născut în Vicovu de Jos, Ilie Chifan s-a stabilit în vestul ţării în anul 1972. Mai întâi a lucrat ca tehnician la Uzina de Vagoane din Arad, după care s-a făcut poliţist. A lucrat chiar şi la Serviciul Omoruri în municipiul de pe Mureş, iar în 1981 s-a mutat în comuna Şagu, unde şi astăzi locuieşte, deşi ferma se află la 10 km distanţă, pe locul unui fost CAP.

Lucrează împreună cu cele două fete ale sale şi ginerii. Chiar şi soţia petrece o mare parte din timp în fermă. Creşte animale încă de pe vremea când era poliţist. „Chiar dacă meseria de poliţist poate fi stresantă, când veneam în fermă, uitam de tot şi de toate. Pentru mine a fost dintotdeauna o mare plăcere să stau pe lângă animale”, îmi mărturisea el cu câteva zile înainte de Crăciun, când l-am vizitat.

ferma chifan 3_b 

 

Afaceri păguboase la început de drum: ciupercăria și melcii

 

Până să ajungă să crească vaci pentru lapte, a încercat şi alte afaceri în agricultură. Mai întâi a înfiinţat o ciupercărie. Ajunsese la o producţie de 2 tone într-o zi, însă a constatat că nu are ce să facă cu o asemenea cantitate. „Am observat că românii nu erau obişnuiţi să consume ciuperci. După asta m-am apucat de crescut melci, afacere care s-a dovedit a fi la fel de păguboasă. Am avut o invazie de şoareci şi am rămas în câteva nopţi fără melci”, îşi aminteşte Ilie Chifan.

 

A urmat modelul olandez

 

Primele cinci vaci şi le-a achiziţionat în anul 2000. Era o perioadă în care oamenii renunţau la animale pentru că nu aveau cu ce să le întreţină după destrămarea CAP-urilor, îmi explică acesta. Iniţial a achiziţionat un grajd, dar treptat s-a extins, inspirat fiind de modelul olandez de fermă zootehnică. A ridicat un grajd nou, după un proiect existent în zonă executat de nişte olandezi. Aceştia i-au pus la dispoziţie planurile şi i-au permis să construiască un grajd identic, respectând dimensiunile şi forma originale.

ferma chifan 7_b 

 

Un singur angajat per adăpost

 

Adăpostul este unul modern, cu cuşete individuale, loc pentru furajare şi toate dotările necesare, racleţi pentru îndepărtarea dejecţiilor, sistem de ventilaţie naturală. Poate găzdui până la 300 de vaci. Văzusem unul asemănător în Olanda, la o fermă de elită. Aşadar, am convingerea că animalele beneficiază de tot confortul necesar pentru a avea o viaţă productivă lipsită de stres. Un singur om se ocupă de cele 300 de exemplare. Gunoiul ajunge în fose iar de acolo este colectat şi împrăştiat pe câmp.

 

De ce Bălţată şi nu Holstein?

 

A optat pentru rasa Bălţată Românească, după ce la un moment dat a încercat şi Holstein. E foarte mulţumit de alegerea făcută. N-aş putea să-l contrazic. Exemplarele sale sunt foarte frumoase, bine îngrijite. Se vede că sunt sănătoase. Dacă li s-ar face control specializat, probabil ar rezulta un index al condiţiei corporale foarte bun. „În urmă cu vreo şaşe ani am renunţat la rasa Holstein. Le-am încărcat pe toate în două TIR-uri şi le-am trimis la abator. Erau mult mai sensibile. E adevărat că dau mai mult lapte, dar se decalcifiază repede”, susţine el.

ferma chifan 2_b 

 

Încrucișări cu Angus

 

Acesta foloseşte material seminal de la Semtest Craiova, cu care are contract de opt ani. Viţelele de dimensiuni mai mici le montează însă cu tauri din rasa Angus, pentru a avea fătări mai uşoare. Astfel se explică prezenţa unor exemplare de Angus printre atâtea Bălţate neaoşe. Nu face achiziţii de animale pentru că, recunoaşte el, îi este frică de boli. Viţeii sunt înţărcaţi la două luni şi jumătate. Femelele sunt păstrate iar tăuraşii sunt puşi la îngrăşat, după care trimişi spre a fi sacrificaţi când ating greutatea de 700 kg. „Din păcate, cel mai apropiat abator se află tocmai la Suceava iar costurile cu transportul le suportăm noi. În 2020 am organizat patru astfel de transporturi. Am abatorizat în jur de 70 de exemplare”, mi s-a plâns fermierul.

 

Efectele pandemiei

 

Înainte de pandemie, tăuraşii erau vânduţi în Grecia, Turcia, chiar şi Italia. A pierdut destul de mult din cauza crizei Covid-19. „Preţul cărnii a scăzut. La abator vindem tăuraşii cu 9-10 lei kilogramul în carcasă. Când dădeam la export, câştigam mult mai bine. Ieşeam cam la 14 lei/kg, fără să mai plătim transportul. Livram câte un camion la câteva luni, în jur de 25-30 de exemplare pe transport.

ferma chifan 6_b 

 

15 tone de furaje pe zi

 

Norocul său este că îşi produce mare parte din furaje. Pe cele 300 de hectare pe care le administrează cultivă porumb, grâu, triticale, lucernă, pentru consumul animalelor. Pentru a-şi completa raţia furajeră cumpără doar şroturile de soia şi de floarea-soarelui, borhotul de bere şi premixurile. Zilnic administrează în jur de 15 tone de furaje pentru întreg efectivul.

 

Roadele asocierii

 

Membru al Cooperativei Agricole Timlactagro, Ilie Chifan deţine şi o cotă parte din fabrica de la Bucovăţ, unde sub brandul „Floare din Banat” sunt produse diferite sortimente de brânzeturi şi produse lactate, care ajung pe piaţa locală. Fermierii care fac parte din cooperativă asigură zilnic în jur de 30.000 litri de lapte, dar numai 4.000 de litri sunt procesaţi „pe circuitul intern”. Marea cantitate ajunge în fabrica Simultan de la Orţişoara (judeţul Timiş), respectiv la unităţile de procesare FrieslandCampina din Cluj şi Mureş.

ferma chifan 4_b 

 

Presiunea importurilor

 

„Noi nu putem concura cu fermierii de afară. Unii procesatori fac diferite produse cu lapte de import, dar ei spun că produsele lor sunt româneşti, ceea ce nu este tocmai adevărat. Iar consumatorul habar nu are. Noi acum suntem sub preţul de cost. Abia ne plătim facturile. Suntem la limita supravieţuirii, nu putem discuta de profit. Dacă nu ar fi subvenţia, nu am avea altă soluţie decât să ne vindem animalele”, constată Ilie Chifan.

 

Preţul corect

 

La sfârşitul lunii decembrie, a renegociat preţul laptelui şi nu este deloc mulţumit de rezultat. Dacă până acum primea 1,55 lei pe litru, din 2021 preţul a scăzut cu 2 bani, la 1,53 lei. „Guvernul maghiar oferă sprijin pentru cei care exportă lapte. Eu iau subvenţie pe mai puţin de jumătate din efectivul de animale din cauza acelui sistem stupid care ne face să ne raportăm la anul 2013. După mine, aş prefera să nu se mai dea deloc subvenţii, cu condiţia garantării de către stat a unui preţ minim de achiziţie a laptelui. Pentru mine, un preţ corect ar fi 2 lei pe litrul de lapte!”, afirmă cu convingere bucovineanul.

 

La vecini se poate

 

„Nu voi renunţa, nu îmi stă în fire. Sunt convins că va răsări soarele şi pe strada noastră cândva. Noi cei care producem laptele suntem la mâna procesatorului. El dictează preţul şi nu putem negocia deloc. Îşi permite asta pentru că imediat îşi poate face rost de lapte din import. Vedem zilnic cum trec graniţa cisternele cu lapte din Ungaria. Acolo îl cumpără cu 1,37 lei litrul. Ungurii sunt însă mai în câştig decât noi pentru că ei când s-a trecut la capitalism nu au distrus CAP-urile. Au avut grijă de fermele zootehnice, le-au consolidat şi sunt profitabili. În Ungaria nu există fermă care să aibă mai puţin de o sută de capete”, spune fostul poliţist.
Deşi nu îi place politica, Ilie Chifan consideră că cel mai bine au dus-o agricultorii în perioada în care ministru era Decebal Traian Remeş. Pe de altă parte, recunoaşte că pe vremea lui Dacian Cioloş a avut parte de cele mai mari subvenţii.

ferma chifan 5_b 

 

Moştenire pentru nepoţi

 

Şi-ar dori ca într-o bună zi nepoţii să-i preia afacerea. Până atunci vrea să-şi retehnologizeze ferma. „Mi-aş dori şi eu roboţi de muls, roboţi pentru administrarea furajelor. Sunt la curent cu toate noutăţile apărute doar că e nevoie de investiţii serioase. Avem credite la bancă, dar nu sume care să ne pună în pericol activitatea. Prefer să nu mă îndatorez prea mult. Proiectele europene nu sunt pentru oamenii care muncesc, sunt greu de accesat. Ele se dau la şmecheri, la cei care nu au un patrimoniu, care nu au istoric, şi prea puţini sunt cei care le duc până la capăt”, admite proprietarul societăţii Ilinca Lact.

_Ilie Chifan 1_b

Pandemia asta ne-a afectat în sensul că am ajuns să producem sub preţul de cost, în condiţiile în care prețul inputurilor s-a majorat, la fel şi costul furajelor. E nedrept pe undeva, pentru că în supermarket preţurile au crescut între 12 şi 15%, în timp ce laptele, în cazul nostru, s-a ieftinit. Nu înţeleg cine stabileşte preţurile, dar, în condiţiile în care noi vindem la un preţ mai mic, normal ar fi ca şi preţurile la raft să scadă - ILIE CHIFAN, crescător de bovine din jud. Arad

BĂLŢATĂ VS. HOLSTEIN
Vacile din ferma Ilinca Lact au o viaţă productivă de circa 7-8 lactaţii, în medie. „Am avut vaci care au rezistat şi zece lactaţii. Pe când la rasa Holstein după patru lactaţii vacile sunt terminate. Bălţatele sunt mult mai longevive”, mă asigură Ilie Chifan.

24 DE LITRI DE LAPTE/ZI
La sfârşit de decembrie, producţia medie pe cap de animal era undeva la 24 de litri. Cea mai productivă vacă dă aproape 40 de litri pe zi. Peste 2.000 de litri de lapte sunt colectaţi zilnic iar cea mai mare parte din această cantitate este livrată unui procesator din zonă. „Cu excepţia lunilor de vară, când productivitatea scade, la noi în fermă nu prea există fluctuaţii. Avem un lapte de calitate foarte bună, cu procentul de grăsime între 3,9 şi 4,2”, afirmă proprietarul şi administratorul societăţii Ilinca Lact.


un reportaj de
LIVIU GORDEA

Vizualizat: 10319 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Grădina lui Piper - o livadă intensivă, irigată și protejată

Grădina lui Piper - o livadă intensivă, irigată și protejată

O afacere de familie, consolidată cu ajutorul fondurilor europene, produce 500 de tone de fructe pe an, în livada intensivă de la periferia municipiului Arad.
 
Redactor: Liviu Gordea
Imagine: Daniela Radi
Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?