Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Fiecare oaie îşi duce lâna ei la... centru!

Publicat: 03 iulie 2018 - 22:05
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Programul de sprijinire a crescătorilor de ovine, prin care aceştia să valorifice lâna obţinută de la animale şi să beneficieze de un leu per kilogramul de lână vândută, a fost luat în serios. 

"În România, din calculele noastre, rezultă anual peste 336.000 tone de lână, care până anul acesta (2017- n.r.), fie era abandonată, fie i se dădea foc. Am instituit prin HG un sprijin de un leu pe kilogramul de lână. Am purces la înscrierea celor care cresc ovine şi au lână spre valorificare şi am ajuns la 32.000 de crescători de ovine. Sunt realizate patru centre de valorificare a lânii. Am găsit unităţi de industrie care se pot modula pe produse din lână şi abia aşteaptă să facem ceea ce trebuie ca să legăm lanţul", a declarat Petre Daea, pe 30 noiembrie anul trecut la Alba Iulia, unde a participat la Campania "Alege oaia!”. Şeful Agriculturii a continuat: „Vrem să nu lăsăm nici un fir de lână pe mărăcini sau să i se dea foc”, astfel că programul va continua şi în anii care vor veni.

DRUMUL LÂNII_b
Schema de ajutor de minimis are o finanţare de 36 de milioane lei, bani alocaţi în limita prevederilor bugetare pe anul 2018. Beneficiarii sunt persoane fizice care au atestat de producător, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale şi persoane juridice. Aceştia trebuie să deţină o exploataţie de ovine înregistrată în RNE şi să facă dovada comercializării cantităţii de lână pentru care solicită acordarea sprijinului până la 1 iulie 2018. Derularea sprijinului se face prin direcţiile pentru agricultură judeţene, iar sumele reprezentând ajutoare de minimis se plătesc într-o singură tranşă anuală. Potrivit schemei de minimis, un crescător de oi nu poate încasa mai mult de 15.000 euro pe durata a trei exerciţii financiare.
Revista Ferma a luat la „scărmănat” câteva judeţe ale ţării, pentru a afla dacă programul chiar are ac de... cojocul oilor!

DRUMUL LÂNII_b

Centre de colectare şi de prelucrare a lânii în Bacău şi Brăila
Din datele Direcţiei Agricole Bacău rezultă că 596 crescători de oi s-au înscris în programul pentru ajutorul de minimis. Din estimările specialiştilor, în acest an, crescătorii de oi băcăuani vor putea comercializa 338 tone de lână. Dar să vedem unde o vor preda? „Am inventariat acele centre judeţene de preluare şi chiar de prelucrare a lânii. Astfel, am identificat o unitate în comuna Faraoani, cu o capacitate de stocare de circa 200 t/an şi un centru de preluare şi prelucrare lână la fosta fabrică de stofe Buhuşi. Deci, judeţul Bacău dispune de o capacitate suficientă de a prelua producţia de lână a crescătorilor care s-au înscris în programul guvernamental”, ne-a declarat Adrian Solomon, directorul executiv adjunct al DAJ Bacău.
În judeţul Brăila, potrivit directorului executiv al DAJ, Traian Cişmaş, „Au fost declaraţi eligibili 1.061 beneficiari pentru o cantitate totală de aproximativ 936.605 kg. Am identificat şase fermieri interesaţi de construirea a tot atâtea centre de colectare a lânii, în contextul în care acum avem un singur centru funcţional pe raza comunei Siliştea”. Există un punct de lucru al unei companii din judeţul Sibiu pentru că, aşa cum a precizat şeful Agriculturii brăilene, legea permite ca intermediarii să colecteze direct lâna de la producător, în baza unui contract cu centrul sau unitatea de procesare unde livrează producţia de lână.

În Banat, programul are succes
Şi în Timiş, judeţul cu cel mai mare efectiv de ovine din ţară, subvenţia pentru lâna comercializată s-a bucurat de atenţia unui număr important de fermieri. Astfel, 774 de exploataţii au depus dosare pentru o cantitate totală de 1.052 tone. Dar, după cum arată presa locală, după 30 august 2017 - termen-limită de înregistrare a cererilor, destul de mulţi întârziaţi au rămas în afara programului.
Proiectul a atras 941 de crescători de ovine, din cei 1.400 existenţi, în Caraş-Severin, cei mai mulţi din localităţile Ramna, Măureni, Şoşdea, Vermeş, Valeapai, Goruia, Vrani, Răcăşdia, Cornea, Cornereva, Luncaviţa şi Teregova. Întrucât în judeţ nu funcţionează nici un centru de colectare a lânii, au apărut ceva întreprinzători interesaţi să deschidă unităţi pentru această activitate, ca alternativă la samsarii care cumpără la preţ de batjocură.
De asemenea, în Gorj, 261 de fermieri au depus cereri pentru obţinerea ajutorului de minimis, potrivit HG nr. 500/2017, pentru un efectiv de 91.903 ovine, cantitatea de lână fiind de: 291.982 kg de Ţurcană, 220 kg de Ţigaie şi 42.176 kg la alte rase.

DRUMUL LÂNII_b

La Şotânga, principalul centru de colectare a lânii
“În judeţul Dâmboviţa, avem un centru de colectare foarte bine pus la punct în comuna Şotânga, care este acreditat să desfăşoare această activitate. Urmează ca şi noi să vedem, pe plan naţional, unde sunt procesatorii, pentru că centrul de colectare de la Şotânga trebuie, la rândul său, să dea lâna mai departe. Avem doi investitori care fac izolaţii termice pentru clădiri, dar sunt şi alţi intermediari care o achiziţionează pentru a o vinde la export în India, şi nu numai. Deci lucrurile încep să funcţioneze şi pe acest sistem, astfel încât să nu se mai arunce cantităţile acestea de lână, care nu sunt deloc de neglijat”, a declarat Ion Oprea, directorul DAJ Dâmboviţa.
Şi în judeţul Bistriţa-Năsăud, 850 de crescători s-au înscris pentru a valorifica 633.394 kg de lână provenită de la un efectiv de 2013.253 ovine Ţurcane.
Potrivit ministrului Petre Daea, în ţară vor fi opt centre regionale de colectare a lânii, precizând că unul funcţionează deja, în judeţul Bistriţa-Năsăud, cu o tehnologie optimă care permite împachetarea şi valorificarea acestei materii prime.

Vasluienii din “secta” lui… Toma Necrediciosu’!
Oierii vasluieni parcă fac parte din “secta” lui… Toma Necrediciosu’! Într-un judeţ cu circa 1.130 crescători, care deţin 270.000 ovine, doar 343 au fost trecuţi în registrul unic pentru accesarea programului “Lâna”, ca să comercializeze 387.501 kg. Aceştia susţin că nu se merită să alerge pentru o subvenţie de numai 1 leu/kg. Aşa că, majoritatea vor arunca, în continuare, lâna. “Am avut serioase dificultăţi în implementarea acestui program, mult mai mari decât la programul pentru tomate. Nu am găsit crescători de ovine care să se înscrie; am dat sute de telefoane, am avut numeroase întâlniri etc. Crescătorii ne spun că 1 leu/kg este puţin. Am reuşit cu mare greutate să convingem 343 de oieri să se înscrie în program”, a declarat Gigel Crudu, directorul DAJ Vaslui, citat de Monitorul de Vaslui.
În judeţ, există un centru de colectare a lânii la Tutova, ce aparţine companiei Eurobusiness 83 din Sibiu. Dar, aşa cum preciza şeful agriculturii vasluiene, sunt patru agenţi economici interesaţi de construirea şi administrarea de noi centre de preluare a lânii, ce vor funcţiona în Vaslui, Huşi, Duda-Epureni şi Tăcuta. Potrivit legii, statul va finanţa construirea centrelor de preluare şi va deţine 49% din acţiuni, iar întreprinzătorul privat - 51%. Fermierii vor preda lâna la un preţ de achiziţie de 3 lei/kg, iar în baza facturilor vor solicita la DAJ subvenţia de 1 leu/kg de lână comercializată.

 

„LÂNA” - UN PROGRAM CU „DRĂGAN” LA CIOBAN?!
Să vedem ce spun crescătorii de ovine despre programul “Lâna”.
• Doljeanul Dan Constantin deţine 1.800 de ovine şi a declarat jurnaliştilor de la Gazeta de Sud că nu a fost tentat să se înscrie: “Eu de trei ani îi dau foc lânii, iar în situaţia mea sunt mulţi crescători. Dacă nu avem centre, nu ne-o ia nimeni. E ca şi cum ţi-ar spune cineva că ţi-ar da bani, dar nu are unde să îi livreze. Nu mai spun că preţul de 1 leu/kg este foarte mic. Banii pe care i-ai lua pentru o oaie ţi-ar ajunge doar să o tunzi“.
• În ultimii ani, Săndel Malaxa, din judeţul Galaţi, a folosit lâna tunsă de cele 400 de oi într-un mod… ingenios şi util: “Strângeam aproape două tone şi puneam câinii să doarmă pe ea, ca să nu-i jeneze la blană! Restul o ardeam, tot aşa cum ne ard şi guvernanţii pe la buzunar cu salarizarea şi Codul Fiscal!”. Pentru producătorul agricol gălăţean, „subvenţia de 1 leu/kg e prea mică; cu un leu, nici măcar o juma’ de litru de apă minerală nu poţi cumpăra!” Săndel Malaxa a dezvăluit cum s-a “înscris” în programul guvernamental: ”M-au înscris cei de la Primărie, că nu era nimeni de acord! M-a sunat primarul şi mi-a spus: «Bă, nu s-a înscris nimeni, hai, că te trec la program!» Şi exact aşa a fost!”.
• “Până acuma o dădeam la samsari la un preţ de bătaie de joc: 50 bani/kg. Eu am vreo 400 de oi de la care adun cam o tonă de lână. M-am înscris în program şi cred că aşa cum s-a ţinut de cuvânt domnul ministru cu subvenţiile, care s-au dat la timp, va face la fel şi cu acest program”, ne-a declarat Steluţu Crancu, oier din Vrancea.

 


Un articol publicat în revista Ferma nr. 4/209 (ediţia 1-14 martie 2018)

Vizualizat: 146 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?