Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Fermierii maghiari au învăţat deja tehnicile de supravieţuire în Europa

Publicat: 05 octombrie 2009 - 20:50
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten
Din 2004, anul integrării Ungariei în Uniunea Europeană, nu am mai făcut nici o vizită în fermele de vaci de lapte din această ţară. 

Click pe poza pentru galerie!

Sincer, eram curios să văd evoluţia agriculturii maghiare la trei ani şi jumătate de la aderare.

Oportunitatea a apărut odată cu invitaţia dnei Aurelia Sălăjeanu, directorul Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor Arad, de a participa, în perioada 8-12 octombrie, la o excursie de documentare în Ungaria, în cadrul proiectului sectorial "Perfecţionarea tehnologiilor de creştere şi exploatare a vacilor de lapte de mare productivitate, corelate cu normele UE", proiect finanţat de ministerul agriculturii din România.


Ferme cu peste 400 de capete

În cele cinci zile am vizitat patru ferme de vaci cu lapte, o îngrăşătorie de tăuraşi, o fabrică de nutreţuri concentrate şi o fundaţie care se ocupă de păstrarea biodiversităţii într-o zonă mlăştinoasă, şi care deţine o turmă de 500 de capete de vaci din rasa Sură de Stepă.

Cele patru ferme vizitate - Ferma Solum RT, cu 440 de capete, Ferma Csen cu 650 de vaci cu lapte, Ferma Uj Puszta cu un efectiv de 650 de vaci şi Ferma Bicskei, cu 800 de capete vaci cu lapte - sunt tipice pentru sectorul laptelui din Ungaria.

Adică sunt ferme de mari dimensiuni, localizate pe amplasamentul fostelor IAS-uri, acum privatizate în totalitate, şi fac parte din exploataţii mari, care lucrează între 1500 şi 3000 de hectare.

Toate efectivele sunt din rasa Holstein, obţinute, în peste 20 de ani, prin încrucişarea de absorbţie a rasei Bălţată Maghiară (tip Simmental), cu material seminal de Holstein Friză de tip european, american şi canadian.


Se investeşte numai în nutriţie şi în calitatea laptelui

La mijlocul anilor '90, guvernul maghiar a introdus un preţ minim garantat pentru laptele livrat, care se încadra în parametrii de calitate ai UE.

Acest preţ a fost foarte bine primit de fermieri, astfel încât, în toate fermele vizitate de noi, în acea perioadă s-au făcut investiţii mari în săli moderne de muls.

De atunci până în prezent nu s-au mai realizat alte investiţii, exceptând instalaţiile de preparare afurajelor şi de distribuire automată a acestora.


Grajduri dărăpănate, producţii foarte ridicate

Vacile sunt exploatate încă în grajdurile vechi sau în şoproane construite lângă acestea, pe aşternut de paie permanent, care este schimbat o dată la 2-3 luni.

Aleile de mişcare sunt curăţate cu tractorul cu lamă. Investiţii majore în gestionarea gunoiului de grajd, conform normelor europene, nu am sesizat în nici-o fermă dintre cele vizitate.

Vacile sunt întreţinute tot timpul anului în stabulaţie şi primesc un furaj unic (TMR). După spusele fermierilor, importantă la acest sistem este lotizarea animalelor în funcţie de producţia de lapte şi de perioada de gestaţie, precum şi furajarea acestora diferenţiat.

De exemplu, ferma Bicskei are opt loturi de vaci.

Producţia medie de lapte pe fermă este între 9000 şi 10000 litri de lapte pe vacă.

Această medie foarte ridicată se datorează unei furajări adecvate şi investiţiilor în genetică de vârf, taurii folosiţi fiind din topul mondial, iar împerecherile sunt nominalizate, adică bonitarea vacilor pentru aceste împerecheri este realizată de specialişti angajaţi ai asociaţiei crescătorilor de taurine din Ungaria.

Efectele selecţiei şi a furajării de calitate s-au făcut din plin simţite în ferma Solum, unde producţia a crescut foarte mult, de la 4600 litri pe cap de vacă în 1996, la peste 9000 litri în anul 2006.

O consecinţă a producţiilor ridicate a fost însă scăderea perioadei de exploatare a vacilor, la o medie de 2,2-2,7 lactaţii, cu intervalul între două fătări de 425-450 de zile.

Reformările se fac în principal din cauza producţiilor necorespunzătoare, problemelor de reproducţie şi afecţiunilor digestive şi din cauza defectelor de aplomb şi a mamitelor.


Fermierii vor să-şi mărească efectivele

Înainte de integrarea din 2004, fermierii unguri primeau 75 de forinţi (100 FT = 1,336 lei) pe litrul de lapte, iar după integrare preţul a scăzut până la 65 de forinţi în 2006.

În acest an însă, criza profundă de lapte de pe piaţa europeană a făcut ca preţul litrului de lapte să crească. Fermele vizitate vând acum laptele cu 80-90 de forinţi litrul, unele fabrici din Italia oferindu-le fermierilor maghiari chiar şi 100 de forinţi pe litru.

Laptele produs este livrat către procesatori din Ungaria, Germania şi Italia, mai puţin ferma Solum, care, împreună cu alţi 50 de fermieri, au construit în cooperare o fabrică de lapte, în care procesează numai materia primă obţinută în fermele proprii.

Datorită preţurilor atractive de vânzare a laptelui şi previziunilor care anunţă o creştere constantă a preţului, toate fermele vizitate intenţionează să-şi mărească substanţial efectivul de vaci cu lapte.

În acest moment însă, din cauza interdicţiilor la exportul de juninci gestante, impuse Olandei şi Germaniei, ţări care se confruntă cu boala limbii albastre, precum şi din cauza cererii uriaşe de juninci a Rusiei, junincile din Ungaria se vând pe piaţa rusească cu 2200 euro.

Astfel, singura posibilitate a fermelor de mărire a efectivelor, vine din surse proprii, printr-un program de însămânţare cu spermă sexată a viţelelor şi, în unele ferme, chiar şi a vacilor.

Prin folosirea spermei sexate, se obţin 90 de juninci la 100 de fătări, preţul unei paiete fiind de trei ori mai mare decât cel al paietei provenite de la aceeaşi taur, dar nesexată.


Noi am cam ieşit din "schema laptelui"

În urma acestei deplasări, cunoscând destul de bine sectorul laptelui din România, doresc să fac o constatare: din cauza absenţei laptelui de calitate europeană din ţara noastră, fermierii nu vor putea beneficia de conjunctura favorabilă a preţului laptelui de pe piaţa comunitară, dar se va diminua considerabil presiunea exercitată de importurile de lapte materie primă.

În aceste condiţii, deşi e mare păcat că nu putem "ieşi" pe piaţă cu lapte pe care să primim bani frumoşi, se poate spune că am mai obţinut un răgaz de câţiva ani!

Cum vom folosi această perioadă pentru a restructura sectorul laptelui din România? Rămâne de văzut...


Articol publicat în revista Ferma nr. 09 (53) - octombrie 2007.

Vizualizat: 1291 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga VIITOR PENTRU SATE - VRANCEA Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?