Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Ferma în care vacile dau 37 litri de lapte pe zi

Publicat: 20 martie 2017 - 20:18
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Când am pornit la drum în turul organizat de Asociaţia "HolsteinRo" în cele patru ferme progresive, nu bănuiam cu adevărat ce avea să ne rezerve această mică aventură. Desigur, auzisem de ferma lui Nicuşor Şerban şi de standardele pe care acesta a reuşit să le impună, ştiam că vacile lui Petrică Azoiţei ascultă muzică simfonică de dimineaţa până seara, iar la Agrocomplex Lunca Paşcani mai fusesem în urmă cu ceva timp. În schimb, despre Panifcom Iaşi nu ştiam prea multe. 

Practic, dintre toate locurile vizitate, la Panifcom Iaşi am fost surprins cel mai mult. Pentru că, sincer, nu-mi puteam închipui cum o fermă de vaci de lapte din România poate fi la un asemenea nivel de performanţă. Acum pe bună dreptate, nu oricine se poate lăuda cu o producţie medie zilnică de lapte pe cap de animal de 37 de litri! Nici măcar în vestul Europei. Genetica, furajarea şi confortul animalelor au stat la baza acestui progres, ne-a explicat Liviu Bălănici, administratorul societăţii.
Panifcom Iaşi deţine în prezent 1.300 de vaci pentru lapte, dintre care 560 la muls. De asemenea, lucrează 4.000 de hectare, creşte 4.500 de porci şi deţine şi o firmă de panificaţie, în cadrul căreia produce o mie de tone de pâine pe lună. „Suntem focusaţi mai mult pe oraşul Iaşi, dar livrăm şi în judeţele învecinate. Cumpărăm făină şi de la alţi producători din zonă, iar grâul nostru îl procesăm la moara proprie. Anul trecut am avut 1.200 ha cultivate cu grâu”, ne mărturisea Liviu Bălănici.

Ferma lui Liviu BalaniciClick pe poza pentru galerie!

Tauri de genetică americană
Investiţiile în ferma de vaci au demarat în 2008. În prima fază au fost achiziţionate din Germania 70 de exemplare Holstein. Ulterior au fost cumpărate alte 80 de animale din Olanda şi Austria, iar restul până la 300 au fost achiziţionate din ferme din ţară. „La început am avut un mix de animale, am avut şi Brună şi Simmental, după care ne-am orientat doar spre rasa Holstein. Ne-am dat seama că trebuie să ne specializăm ori pe producţia de lapte, ori pe cea de carne. S-a făcut profilul genetic al fermei şi am mers pe programe de potrivire a perechilor. De asemenea, am optat pentru tauri de genetică americană. Şi pentru că furajarea este foarte importantă, lucrăm cu o firmă specializată în nutriţie animală”, ne-a explicat administratorul fermei.
Din punct de vedere al dotărilor, ferma zootehnică din Vlădeni stă foarte bine. Sala de muls este de tip 2x12 paralel, produsă de Baumatic, cu evacuare rapidă. „Cam în trei ore mulgem întreg efectivul de 560 de vaci. Animalele din grupele de producţie înaltă sunt mulse de trei ori pe zi, iar celelalte de două ori. Laptele nu face contact cu aerul, îl stocăm în recipiente din inox, este răcit şi păstrat la 4 grade până la livrare. La număr total de germeni şi la celule somatice suntem la 30% din limita maximă impusă de normele europene”, ne-a declarat managerul.
Baza furajeră este în mare parte asigurată din producţia proprie. „Tot ce înseamnă grosiere producem noi, doar şroturile de floare, soia şi rapiţă le achiziţionăm. Avem o maşină de furajat, o remorcă autopropulsată având capacitatea de 22 mc, care este inima fermei, pentru că face reţetele automat. Preia singură toate cantităţile de furaje de care are nevoie. Pe ferma vegetală lucrăm cu echipamente John Deere, cu autoghidaje, cu diferenţe de 2 cm între treceri, cu semănători de precizie”, constata Liviu Bălănici.

Dependenţa de subvenţii
Deşi din punct de vedere al producţiei de lapte, Panifcom stă foarte bine, costurile de exploatare ridicate şi preţurile scăzute la valorificare au pus o oarecare presiune pe activitatea zootehnică. „Nu cred că este mulţumit cineva de colaborarea cu aceste companii multinaţionale care colectează şi procesează lapte. Am avut doi ani în care preţurile au fost sub break-even (pragul de rentabilitate - n.r.). Chiar am pierdut bani, cu toate că am avut producţii mari. Şi nici nu cred că vom câştiga ceva în continuare, din cauza faptului că peste 80 la sută din piaţă este deţinută de companiile multinaţionale, iar noi nu vom reuşi niciodată să obţinem preţurile pe care le dorim”, susţine Liviu Bălănici, precizând totuşi că datorită subvenţiilor europene şi a ajutorului de la bugetul de stat a reuşit să acopere o mare parte din pierderi. „Dacă nu ar fi existat acest sprijin, ar fi trebuit să renunţăm la această activitate. Noi nu poducem laptele de care are nevoie ţara noastră şi e păcat. Consumăm lapte cu grăsime de porc şi diferiţi emulgători. Ungaria este o ţară care are 400 de capete media pe fermă şi e uşor de amortizat orice investiţie, fie că vorbim de efectivul de animale sau de echipamente. Noi în schimb avem presiuni extraordinar de mari pe mediu. Pretenţiile sunt foarte mari. E ca şi cum noi am trăi într-o altă ţară, diferită de restul populaţiei. Cred că ar trebui făcut ceva, e nevoie de o subvenţie pentru echipamentele cuprinse în managementul dejecţiilor. Pentru că noi respectăm regulile de mediu, dar investim foarte mulţi bani în asta, şi nu reuşim să acoperim costurile din ceea ce producem”, consideră administratorul Panifcom.

Produse lactate fără lapte!
Rugat să ne spună care ar fi în opinia sa preţul corect al litrului de lapte, acesta ne-a răspuns fără ezitare - 1,7 lei! „Atât era în urmă cu doi ani. Atunci, după recalcularea grăsimii ajungeam şi la 1,87 lei/litru. A fost o perioadă în care puteam să facem investiţii în fermă. Nu doar eliminarea cotelor au contribuit la prăbuşirea preţului la lapte, ci şi importurile de anumite produse care numai din lapte nu sunt, deşi populaţia habar nu are ce consumă. Multe state din nordul Europei produc asemenea alimente şi ajung pe rafturile magazinelor noastre ca produse lactate. E şi o problemă de control, dar şi de etichetare. Ar trebui ca aceste produse să fie expuse separat în magazine, pentru a nu induce în eroare consumatorul”, consideră Liviu Bălănici.
O altă problemă cu care se confruntă acesta este distanţa mare până la port. „Pierdem foarte mulţi bani cu transportul. În alte state, cum ar fi Germania, se face o bonitare a terenurilor şi în funcţie de calitatea acestora şi distanţa faţă de punctul de livrare se acordă subvenţii. E un cost suplimentar pentru noi aici în Moldova”, susţine el.

 


POLITICILE DE MEDIU, O PIEDICĂ ÎN CALEA DEZVOLTĂRII
Din cauza aparatului birocratic, toate investiţiile au fost realizate din credite bancare. „Nu am accesat nici un fel de fonduri europene. Birocraţia este foarte mare, durează foarte mult primirea autorizaţiilor. Am împrumutat jumătate de milion de euro ca să facem tot managementul dejecţiilor. În mare parte am rezolvat această problemă, mai avem doar de pus la punct depozitul de gunoi uscat. Managementul dejecţiilor presupune colectarea dejecţiilor din toate grajdurile, separarea lor şi stocarea în bazine speciale, sub formă lichidă sau solidă. Ce rezultă împrăştiem pe câmp. Şi aici apar însă unele probleme, pentru că de la 1 noiembrie şi până la 1 martie nu avem voie să împrăştiem gunoiul pe câmp, deşi în alte state nu văd să existe astfel de restricţii. De exemplu, în Austria, în zona Tirol, tot gunoiul este împrăştiat pe zăpadă fără nici un fel de probleme. Noi ne luptăm să facem performanţă, deşi marjele de profit sunt până în 3 procente”, spune Liviu Bălănici.


Liviu Bălănici: „Ne ghidăm după modelul american. Acolo vacile ating şi o medie de 45 litri pe zi pe cap de animal. Livrăm zilnic în jur de 20.000 litri de lapte către LaDorna, parte a grupului Lactalis. Cea mai productivă vacă oferă în jur de 76 litri/zi. În sezonul 2014-2015 media de lactaţie a ajuns la 11.300 l”.

 

Articol publicat in revista Ferma nr. 5 (188) din 15-31 martie 2017

Vizualizat: 1348 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?