Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Ferma de vaci: Lecții de la un profesor american (II)

Publicat: 22 iunie 2016 - 18:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Furajarea reprezintă 60% din costul unei juninci într-o fermă de vaci de lapte, iar aceasta se poate traduce în 20-25% din costul unui litru de lapte. De aceea, fermierii trebuie să fie extrem de atenți la acest aspect, spune profesorul Robert van Saun de la PennState University, invitat de Fides Agro la două seminarii în fermele Maxagro Gătaia, în județul Timiș, și Agroserv Măriuța, condusă de Nicușor Șerban, în județul Ialomița.

Click pe poza pentru galerie!

Față de o singură furajare pe zi, o a doua furajare crește ingesta cu 5-8%. O a treia furajare pe zi aduce un plus de încă 4%. Fiecare kilogram de substanță uscată ingerată se traduce în 2-3 kilograme de lapte. Dar, trebuie avut în vedere și faptul că forța de muncă pentru furajare reprezintă un cost pentru fermier, și de multe ori este și dificil de găsit, admite Robert van Saun.

 

Testul pentru calitatea furajului  

Pentru a determina calitatea furajelor administrate vacilor de lapte, profesorul van Saun a realizat, împreună cu echipa sa de la PennState University, un sistem de site (4 site) care separă componentele din furaj în funcție de gradul de digestibilitate al acestora.

În ferma Maxagro de la Gătaia a fost făcut un test pe furajul unic (TMR - Total Mixed Ratio), iar Rober van Saun a explicat cum funcționează acest sistem:

„Pe sita 1 vom găsi componenta pe care vacile o separă, care, de obicei, rămâne ca resturi la linia de furajare. Aceasta conține mai multă lignină și mai puțină componentă digestibilă. În cazul unui TMR bun, pe sita 1 am vrea să avem între 2% și 10%. Un procent mai mic poate însemna că fânul de lucernă este tocat prea mărunt.

Sitele de mijloc sunt importante: pe sita 2 vom găsi fibra digestibilă care dă conținutul de grăsime în lapte și substratul ruminal pe care se dezvoltă bacteriiile. Pe această sită am vrea să vedem între 30% și 50% din componentele furajului.

Pe sita 3 găsim un material care fermentează mai repede în rumen. Ar trebui, de regulă, să găsim aici proteina fermentabilă și o parte din amidon. Tot aici putem găsi și sursele de energie pentru dezvoltarea bacteriilor ruminale, deci o cantitate prea mică poate crea un dezechilibru în asigurarea nutrienților pentru bacteriile ruminale. Pentru TMR, am vrea să vedem pe sita 3 între 30% și 50% din elementele furajului.

Pe sita 4 găsim cea mai fină componentă a amestecului, care fermentează foarte repede în rumen și poate cauza acidoze. În funcție de densitatea acestei componente, ea poate migra din rumen, generând astfel o carență de elemente nutritive pentru bacteriile din rumen. Am vrea să vedem aici mai puțin de 10%.

Un dezechilibru în proporțiile acestor componente ale amestecului furajer poate afecta atingerea vârfului de producție, precum și calitatea laptelui. De aceea, este extrem de important modul în care folosim remorca tehnologică.”

 

Cum se obține un siloz de calitate?

Îmbunătățind calitatea silozului de porumb și a semifânului de lucernă, putem descrește celelalte input-uri de corecție a rației furajere, ceea ce ar reduce costul total al furajului. Un siloz bun ar trebui să aibă între 35% și 42% substanță uscată în momentul când este pus în celula de siloz, spune Rober van Saun.

Pentru un nivel de proteină ridicat, de cca. 20%, lucerna pentru siloz din prima coasă ar trebui recoltată înainte de îmbutonare, recomandă profesorul american. Ceea ce îngrijorează la lucerna pentru siloz este gradul de lignificare, care crește odată cu creșterea temperaturii, și care reduce considerabil digesibilitatea fibrei, a explicat acesta.

Pentru un siloz de calitate, este o idee proastă să adăugați o pastă de porumb, pentru că amestecul furajer va avea o cantitate prea mare de amidon fermentabil, susține van Saun. Fermierii din SUA făcut asta cu mulți ani în urmă și au avut mari probleme cu acidozele și cu problemele de copite. Un siloz de calitate mai slabă poate fi însă amestecat cu pastă de porumb. În funcție de nivelul de amidon din silozul de porumb, se pot adăuga până la 5-8 kg de pastă de porumb/vacă/zi.

E o idee bună să lăsăm animalele neproductive din fermă pe pășune?, au vrut să afle fermierii care s-au întâlnit cu profesorul american. Depinde, în primul rând, de calitatea pășunii. Junincile pot fi lăsate pe pășune, dar în cazul vacilor adulte înțărcate, fermierii își asumă anumite riscuri: iarba are un nivel de potasiu destul de crescut, ce poate genera probleme post partum, a explicat Robert van Saun.

O altă problemă pe pășune ar fi expunerea animalelor la soare. Vacile înțărcate expuse la stres caloric vor avea viței mai mici (scade dimensiunea fetusului), iar producția de lapte la viitoarea lactație va fi redusă.

 

Sfaturi pentru crescătorii de vaci de lapte

• Retențiile placentare pot fi cauzate și de imunitatea scăzută a vacii, de aceea fermierii trebuie să fie atenți la igiena adăpostului, precum și la nivelul de proteină și de vitamine din hrana vacilor în tranziție.

• Boxa de fătare trebuie să fie foarte curată, cu un așternut bun și cât se poate de ferită de contactul cu alte animale, pentru a evita orice contaminare. Animalele care trec prin metrită sau chiar mai grav, endometrită, pot pierde ușor 3-4 litri de lapte pe zi din producția de vârf, ceea ce, însumat, poate însemna o pierdere de 1.000 litri de lapte pe o lactație de 305 zile.

 


CUM POATE FI EVITAT STRESUL TERMIC ÎN FERMA DE VACI?

Stresul termic al vacilor de lapte din fermă poate reduce semnificativ producția de lapte. Ce soluții au fermierii? Pentru zonele cu căldură uscată, cum este la noi în vestul țării, investiția numărul unu este un bun sistem de ventilare deasupra zonelor de cușete pentru animale, la care se poate adăuga un sistem de pulverizare pe linia de furajare, recomandă profesorul Robert van Saun. Spune că sunt condiții similare celor din Mexic și Arizona de pe continentul american, unde sunt cele mai mari producții de lapte.

Van Saun crede însă că ventilatoarele cu capacitate mare și viteză mică nu ventilează aerul suficient încât să răcească adăpostul vacilor. De asemenea, nu mișcă aerul în afara perimetrului ventilatorului. Profesorul american spune că e preferabilă o variantă de ventilare a aerului în zona de cușete, unde animalele petrec circa 13 ore pe zi. Dacă le asigurăm mai mult confort, animalele stau mai mult timp în acea zonă rumegând, astfel fluxul sanguin prin glanda mamară crește, la fel și prodcția de lapte.

Cele mai eficiente ventilatoare ar fi cele verticale, la o înclinație de 30 de grade deasupra cușetelor, iar distanța de amplasare ar trebui să fie egală cu de 10 ori diametrul ventilatorului. De exemplu, în cazul unor ventilatoare cu diamentrul de 1 metru, acestea ar trebui amplasate la 10 metri unul de altul. Într-un grajd cu două rânduri de cușete, se pot amplasa fie un singur rând de ventilatoare mai mari, fie două rânduri de ventilatoare mai mici.

Pentru sistemul de udare, este preferabilă o pulverizare fină, mai degrabă decât un sistem de udare de tip duș, care face apa să se surgă de pe pielea animalului și poate chiar genera efectul opus, de creștere a incidenței mamitelor, prin udarea excesivă atât a animalelor, cât și a așternuturilor. Dacă totuși fermierii vor să utilizeze un sistem de udare, le recomandă un sistem cu pulverizare și doar pe linia de furajare.


 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.11(172) 15 - 30 iunie 2016

Vizualizat: 906 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Pavel Iovăneasă: Ne dorim să omologăm Breaza!

Pavel Iovăneasă: Ne dorim să omologăm Breaza!

Imagini din cadrul expoziţiei şi târgului de ovine "BREAZA - Regina Ţurcanelor". Realizările, greutăţile şi dorinţele membrilor Asociaţiei Crescătorilor de Oi "Retezatul-Haţeg" ne-au fost expuse de către Pavel Iovăneasă, preşedintele Asociației.

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?