Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Ferma de vaci cu 7 roboţi şi un tânăr fermier

Publicat: 12 iulie 2022 - 14:18
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Ar fi putut ajunge un mare fotbalist dar a ales să se facă medic veterinar iar astăzi împreună cu tatăl său exploatează 250 de hectare şi deţine o fermă de creştere a vacilor de lapte în Orheiul Bistriţei.

vlad peica 3_b
Deşi are numai 26 de ani, Vlăduţ Peica poate fi considerat deja un specialist în domeniu. Se ocupă serios de agricultură de la vârsta de 19 ani, odată cu admiterea la facultate. Înainte de asta a făcut sport de performanţă. A practicat fotbal şi a jucat chiar şi în echipa naţională sub 18 ani. A renunţat la cariera fotbalistică pe motiv că şcoala i-ar putea oferi, totuşi, un viitor sigur şi nu regretă sub nici o formă această alegere.

 

INVESTIŢII DE MILIOANE DE EURO


Graţie celor două proiecte pe Măsura 4.1 pe care le-a accesat, în valoarea totală de 2 milioane de euro, la care s-a adăugat încă peste un milion de euro capital propriu, şi-a proiectat una dintre cele mai moderne ferme zootehnice din Transilvania, în care roboţii Lely - nu mai puţin de şapte la număr - îndeplinesc un rol extrem de important, lucrând zi şi noapte în cele două adăposturi.

Trei sunt roboţi de muls (Astronaut), unul pentru pregătirea amestecului furajer şi distribuirea hranei (Vector), doi pentru curăţat pordoseala din grajd (Discovery) şi unul care apropie mâncarea la frontul de furajare (Juno). „Fără ei ne-am descurca mult mai greu şi cu eforturi deosebite din cauza lipsei forţei de muncă”, recunoaşte tânărul veterinar.

vlad peica farm 1_b 

BIROCRAŢIA, BAT-O VINA!


Nu i-a fost deloc uşor să se strecoare prin desişul birocratic cu care ne-a obişnuit autorităţile române. „Nu este uşor pentru că la noi birocraţia este foarte stufoasă şi practic trebuie să ai multă răbdare şi să-ţi dedici timp pentru a elabora documentaţia. Pe când în Ungaria, din câte am înţeles, te duci cu un dosar plic în care introduci actele firmei iar ei te verifică. Aici, la fel se întâmplă şi cu subvenţiile. Ai de depus o grămadă de acte la APIA ca să primeşti ceea ce ţi se cuvine. Vorbim atâta de digitalizare şi autorităţile noastre nu sunt în stare să proceseze datele fermierilor fără a le cere de fiecare dată un morman de hârtii. Cum vrei să atragi tinerii în agricultură dacă tu mai mult le pui piedici? Hai să mai eliminăm din birocraţia asta că nu ne face decât rău!”, îndeamnă acesta pe cei în măsură să le facă viaţa mai uşoară fermierilor.

 

5000 LITRI PREDAŢI ZILNIC


Circa 90 la sută din laptele colectat de la vaci este livrat celor de la Lactalis. Diferenţa se procesează sau este vândută prin reţeaua proprie de dozatoare din Bistriţa. Zilnic predă procesatorului cam 5.000 de litri. „Avem un proiect câştigat în care ne-am angajat că vom face procesare de produse cu ingrediente naturale, fără adaosuri de culturi bacteriene. Însă piaţa este destul de restrânsă aici, la noi. Astfel că în prezent prelucrăm doar o cantitate mică de lapte. Avem şi avantajul unui preţ bun la laptele crud, aşa că ne-am axat mai mult spre vânzarea de lapte ca materie primă către procesator. Dacă noi luăm, să zicem, 2 lei pe litrul de lapte, pe mine m-ar costa 24 de lei, echivalentul a 12 litri, să fac un kilogram de caşcaval. Dacă mai adaug şi celelalte cheltuieli se ajunge undeva la 32 de lei. Cu cât trebuie să vând eu acel caşcaval ca să scot profit şi să fiu şi competitiv pe piaţă?”, se întreabă retoric bistriţeanul.

 vlad peica 4_b

 

DESPRE SUBVENŢII ŞI CRITERII DE PERFORMANŢĂ


O altă nemulţumire a tânărului fermier este legată de subvenţii. În opinia sa, ministerul ar trebui să găsească o soluţie mai echitabilă în ceea ce priveşte acordarea subvenţiilor pentru crescătorii de vaci de lapte. „Cel mai corect ar fi să se acorde în funcţie de cantitatea de lapte produs. E mult mai simplu să precedezi aşa şi în felul acesta şi stimulezi performanţa. Dacă cineva are, să zicem, 100 de vaci care dau 500 de litri şi altul are 100 de vaci de la care colectează o mie de litri, e corect să se obţină aceeaşi sumă? Când e clar că cel care are o producţie mai mare a investit mai mult. Trebuie plătită performanţa! Mai sunt unii la care vacile nu au văzut niciodată un siloz sau un concentrat şi primesc aceeaşi subvenţie. Iar asta nu e corect. Un alt criteriu de luat în considerare, dar nu ştiu cum ar putea fi implementat, ar fi bunăstarea animalelor. Sau să se impună nişte standarde pentru condiţiile din adăpost”, consideră tânărul medic veterinar.

 

ORĂŞENILOR LE PUTE A VACĂ...


Poluarea cu metan despre care tot mai mult se discută la nivel european, şi nu numai, este o temă falsă, consideră tânărul, în condiţiile în care centrele zootehnice sunt date de obicei ca exemplu când vine vorba de principalele cauze ale emisiilor de gaze cu efect de seră. „În Occident, lucrurile nu sunt chiar atât de dramatice. În Elveţia, spre exemplu, proprietarii de hoteluri dau cu bălegar prin jur pentru a promova mediul rural şi agricultura. Acolo fermierul este văzut ca cel care dă de mâncare la populaţie. Aici la noi foarte mulţi se plâng că miroase. Dar îi invit să vadă ce nivel de amoniac este în ferma noastră. Ambele adăposturi sunt construite cu podea întreruptă, fosa este dedesubt, cu captarea dejecţiilor. Totul este betonat. Evident, nu poţi elimina complet mirosul, dar nici nu cred că e foarte deranjant, aşa cum se încearcă a se acredita”, susţine Vlăduţ Peica.

vlad peica farm 1_b 

160 DE VACI MULSE DE ROBOŢI


Din totalul de 400 de animale din fermă, circa 160 de vaci sunt în lactaţie iar până la sfârşitul anului numărul exemplarelor la muls ar putea creşte la 200. Acesta ar fi, de altfel, potenţialul maxim, în condiţiile în care un robot poate mulge până la 70 de animale.

Evident, contează şi cantitatea de lapte pe care o dă fiecare vacă. Producţia medie zilnică pe cap de animale în ferma familiei Peica era în jur de 30 de litri la momentul vizitei noastre. Vacile sunt în proporţie de 90% din rasa Red Holstein.

 vlad peica 1_b

Am avut şi 32 de litri, media pe fermă. Laptele nostru are un nivel de proteină de 3,5-3,6 şi procentul de grăsime între 4,05 şi 4,1%. Aşadar, vorbim de un lapte de calitate!

VLĂDUŢ PEICA

Fermier din Orheiul Bistriţei, jud. Bistrița-Năsăud

 

un articol de

LIVIU GORDEA

Vizualizat: 2992 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

La recoltat de grâu cu 6 COMBINE JOHN DEERE!

La recoltat de grâu cu 6 COMBINE JOHN DEERE!

La recoltat de grâu cu 6 COMBINE JOHN DEERE! 
Locație: Ferma Emiliana West Rom, jud. Timiș

Massey Ferguson a revoluționat productivitatea în ferma familiei Popa din Cerăt, jud. Dolj Amazone Condor - semănat direct și fertilizare cu rată variabilă Plugul rotativ FALC - o soluţie eficientă pentru orice teren
Preţul îngrăşămintelor

Preţul îngrăşămintelor a crescut, ce veţi face?