Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Ferma de Holstein în Cehia

Publicat: 06 ianuarie 2011 - 16:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

de la management, la rentabilitate

Click pe poza pentru galerie!

Ferma cu vaci de lapte Holstein din Uherčice, este una dintre cele mai vechi dar şi mai moderne ferme din - Republica Cehă, un etalon pentru modul în care se face agricultura în această ţară, după cum ne spun gazdele.

În fiecare an aici au loc adevărate “pelerinaje ale fermierilor” care vin în grupuri organizate să vadă, să înveţe şi să aplice apoi în propriile ferme sistemul de organizare şi management din această exploataţie.

După revoluţia din Cehia, majoritatea fermelor de stat au fost transformate în cooperative pe bază de acţionariat. Nu s-a distrus nimic (aşa cum s-a întâmplat la noi din păcate), ci s-au modernizat adăposturile şi s-au adaptat la normativele europene în vigoare.

Timp de zece ani, ferma de la Uherčice a trecut şi ea prin schimbări, mai ales la nivel managerial. În cele din urmă, acum doi ani de zile, ferma a fost vândută celui mai mare proprietar de afaceri agricole din Cehia (societatea Zemos Velké Němčice), iar lucrurile s-au schimbat radical. În bine...

 

Un bun management, înainte de toate

Ghidul nostru în fermele pe care le-am vizitat în Cehia a fost Ivo Paulík (foto), asociat şi director al companiei Fides Agro, medic veterinar de profesie, împreună cu Radomír Andrýs, director de dezvoltare la aceeaşi companie. Ivo ne-a explicat tot fluxul de producţie, de la genetică la întreţinere şi furajare.

Asta pentru că îşi petrece foarte mult timp în fermele partenere, împlicându-se în tot ceea ce înseamnă un bun management, de la strategie până la punerea în practică. “În această fermă vin în fiecare sâmbătă şi duminică şi de două-trei ori în timpul săptămânii.

Firma Fides Agro nu se ocupă doar cu producţia şi comercializarea de premixuri vitamino-minerale, aditivi şi înlocuitori pentru lapte. Pentru a înţelege nevoile fermierilor trebuie să le înţelegem modul de lucru şi să îl imbunătăţim. Managerii de fermă ascultă, eu le dau sfaturi, facem analize de furaj, planificarea producţiei, amestecuri şi raţii, structura efectivului din fermă, corectarea raţiilor, socotim costurile de furajare, urmărim starea de sănătate a animalelor şi, în final, facem analiza economică şi calculul rentabilităţii”, explică Ivo Paulík (foto), directorul Fides Agro.

Unul dintre avantajele fermei de Holstein pe care am vizitat-o este că nu apelează la servicii externe. Aici se face crotalierea, corecţia ongloanelor, tratamentele, însămânţările. Doi zootehnişti sunt în permanenţă în fermă şi la nevoie mai sunt trei colaboratori disponibili.

Vechile clădiri administrative ale fostei ferme de stat s-au păstrat, iar în ele funcţionează birourile, departamentul veterinar şi cel zootehnic. Se lucrează cu programe computerizate pentru evidenţa fătărilor şi mişcarea efectivului, pentru depistarea vacilor în călduri, pentru înregistrarea producţiei de lapte şi a analizelor calitative, pentru calcularea raţiilor furajere.

O deficienţă apare atunci când vine vorba de personalul angajat în fermă. Nu prea mai găseşti oameni pregătiţi sau care să vrea pur şi simplu să muncească. „În ultimii doi ani, de când s-a schimbat managementul fermei pe partea zootehnică, a fost înlocuit 90 la sută din personal. Dar nu prea găseşti oameni buni, aşa că fermierii sunt nevoiţi să lucreze cu ce au. Dacă lucrătorii muncesc opt ore, managerul lucrează 12 ore...”, spune Ivo Paulík.

 

Structura efectivului

Ferma deţine în exploatare 540 de vaci cu lapte, la care se adaugă tineretul şi junincile. Din cauză că numărul animalelor este în scădere şi populaţia de Holstein din fermele cehe s-a localizat, pentru evitarea consangvinizării s-au introdus în efectiv 30 de juninci Montebliard şi s-a făcut o infuzie de Red Holstein.

De asemenea, în ultima vreme s-a folosit la însămânţări şi MSC de la tauri suedezi (hibridarea se observă în exterior la diferenţa de culoare - maroniu închis), infuzie cu efect foarte bun asupra sănătăţii şi vitalităţii animalelor de reproducţie. Producţia de lapte în urma hibridărilor este la fel de bună şi chiar în condiţiile în care se pierde 5 la sută din producţia cantitativă, se câştigă în proteină.

Acum doi ani, înainte de implementarea noului management, ferma s-a confruntat cu o problemă destul de gravă, pentru că starea de sănătate a animalelor era precară, se administrau 55 de procente de siloz în raţie, substanţa uscată era de proastă calitate, semifânul de lucernă insuficient, iar personalul lăsa mult de dorit.

În prezent, pierderile sunt în medie de 3 la sută - 2% viţei fătaţi cu probleme şi malformaţii şi 1% mortalităţi - un procent considerat mic pentru o fermă de asemenea dimensiuni.

Din punct de vedere al structurării efectivului, ferma este foarte bine organizată. Deşi are o vechime de peste 30 de ani, adăposturile au fost reconstruite şi adaptate astfel încât să poată fi folosit sistemul israelian de compartimentare, pe cinci categorii fiziologice (grupuri de vaci).

• Cu trei săptămâni înaintea fătării vacile gestante sunt mutate într-un spaţiu special amenajat. După înţărcare, vor sta timp de cinci zile în alt loc din fermă (perioada de pregătire pentru lactaţie). Ivo Paulík spune că mulţi fermieri uită să verifice starea de sănătate a vacilor înţărcate, în special uterul şi numărul de celule somatice. Din raţiuni economice, fermierii cehi nu administrează antibiotice decât atunci când apar mastitele sau numărul de celule somatice este mai mare de 500 de mii.

• După cele cinci zile se verifică starea de sănătate a vacilor, se aplică tratamente dacă este cazul şi apoi sunt mutate într-un compartiment al fermei unde vor sta pe întreaga perioadă a lactaţiei şi gestaţiei, până aproape de fătare. În acest spaţiu primiparele şi multiparele stau în boxe separate, pentru a împiedica apariţia conflictelor (tinerele nu se înţeleg cu vacile mai în vârstă, explică ghidul nostru).

În acest spaţiu există şi două probleme legate de unele greşeli în proiectare: frontul de furajare nu este suficient de mare, adică nu se asigură 70 cm/vacă, mai ales când sunt multe fătări într-o lună şi locul se suprapopulează, iar cea de-a doua greşeală este amplasarea unor stâlpi chiar în faţa câtorva cuşete de odihnă, pe care vacile le evită şi asta înseamnă risipă de spaţiu.

• Viţeii stau lângă mamă şase ore, timp în care primesc colostru de două ori, câte doi litri şi jumătate, după care sunt mutaţi în boxele din exterior, separat masculii şi separat femelele. Tăuraşii primesc în raţie lapte de vacă, iar viţelele înlocuitori de lapte, pe lângă furajul starter şi apă. Laptele administrat este în permanenţă încălzit. Dovada unui bun management, inclusiv în plan psihologic, este că în acest sector lucrează numai femei, pe principiul că instinctul matern uman este benefic acestei categorii de vârstă. 

Fiecare viţică are şi nume, nu doar numărul de pe crotaliu, care este şi el înregistrat.
Crotalierea se face în fermă, doar de către managerul fermei, care comunică la centrala Asociaţiei de crescători numărul de fătări şi originea produşilor şi primeşte apoi prin email paşapoartele şi numărul matricol. 

În registrul fermei sunt trecute toate datele referitoare la origine. O dată pe an, inspectorii de la autoritatea sanitar-veterinară vin în control în fermă şi fac analize de ADN, pentru a se verifica veridicitatea înregistrărilor. Analizele ADN se pot solicita oricând şi la cerere, contracost, de către fermieri sau de către cumpărătorii de animale pentru reproducţie.

Tineretul mascul este ţinut în fermă timp de trei săptămâni, după care sunt livraţi unei organizaţii cehe specializate care colectează tăuraşi din ferme şi îi vinde în special în Spania şi Germania.

• În concordanţă cu normativele europene, viţelele stau în boxele individuale maxim două luni, când sunt mutate într-un alt spaţiu, acela al vacilor gestante, unde li se administrează un furaj unic şi vor rămâne aici până în luna a 7-a de gestaţie. În acest spaţiu sunt ţinute în boxe separate, maxim şapte într-o boxă, în funcţie de data naşterii. În acest sector există personal calificat, mai ales pentru controlul gestaţiei.

Şi aici, ne explică Ivo Paulík, spaţiul prevăzut este prea mic şi există riscul să apară complicaţii la fătare, în special la primipare. În mod normal trebuie să se asigure 10 metri pătraţi pentru fiecare vacă.

Popularea se face succesiv, pe grupuri. În momentul vizitei noastre ferma era compartimentată astfel: două grupuri de vaci fătate, şase grupuri de vaci aflate în vârf de lactaţie şi două grupuri aflate la sfârşit de lactaţie.

Adăposturile au fost şi ele modificate în aşa fel încât să asigure o bună aerisire şi iluminat corespunzător. Acoperişurile sunt bine izolate, au fost îndepărtate uşile şi pereţii din beton şi s-a trecut pe sistemul american, cu prelate laterale mobile.

 

Furajarea

Furajul de bază este compus din siloz de porumb, semifân de lucernă de foarte bună calitate şi furaj mineral, cu menţiunea că structura raţiei diferă în funcţie de starea fiziologică a efectivului (lactaţie, gestaţie, tineret mascul, tineret femel).

Dacă vrei să controlezi condiţia corporală, trebuie evitate extremele. Adică vacile nu trebuie să fie flămânde dar nici suprafurajate. Când am vizitat ferma de la Uherčice era chiar ora de masă. Furajarea se face cu remorca tehnologică - nelipsită din fermele de vaci cu lapte din Cehia.

Spaţiile de depozitare a furajelor, silozurile, amestecătoarele sunt toate în incinta fermei, ceea ce constituie o economie de timp şi bani semnificativă. Aici se merge pe două tipuri de însilozare: cel clasic, acoperit şi cel de tip „cârnat”, în folie rezistentă al umezeală şi temperaturi extreme. La mijlocul lunii septembrie bateriile de siloz erau aproape goale.

De ce? „Asta înseamnă că silozul e de foarte bună calitate şi vacile au mâncat de anul trecut cu 20 la sută mai mult”, ne explică Ivo Paulík. Directorul Fides Agro ne-a explicat că, din păcate, apare şi viceversa. Adică silozul de foarte slabă calitate. Care există în fermă de acum trei ani, dovada unui management anterior deficient.

“Dacă hrăneşti vacile un an de zile cu aşa ceva, le-ai terminat. Scade producţia de lapte, se înrăutăţeşte starea generală de sănătate, scade imunitatea şi creşte mortalitatea la tineret. După o asemenea greşeală sunt necesari doi-trei ani pentru a corecta situaţia, cu costuri enorme”, avertizează Ivo Paulík.

Tocmai de aceea, acest siloz e interzis a fi folosit în hrana vacilor de la Uherčice. Destinaţia lui este o fabrică de biocombustibil din apropiere.

În hrana viţeilor nu se folosesc paie, numai furaj starter, apă şi lapte (pentru masculi) sau înlocuitor de lapte (pentru femele), administrat de două ori pe zi.

În faza de pregătire pentru fătare se introduc în raţie fânurile, silozul, premixurile minerale. După fătare, în perioada de start de lactaţie furajarea are în vedere evitarea cetozei. La sfârşitul lactaţiei se intră pe proteine într-un procent mai mare şi doze mai mari de premixuri pentru creşterea rezervelor corporale.

Deşi perioada de vârf de lactaţie este cea mai costisitoare din punct de vedere al furajării, nu se face rabat de la cantitatea şi calitatea raţiei zilnice administrate: 22-24 kg de siloz de porumb, 12 kg semifân de lucernă, 1 kg de fân, 6 kg de borhot de bere, 8,5 kg de concentrate, şi 100 de grame pe zi pe cap de vacă de Optilac - supliment furajer compus din uree tehnică, pulpă de optigen si zaharuri.

Din grajduri nu lipsesc blocurile de sare şi de minerale, care stimulează creşterea apetitului şi a consumului de apă. Sarea este amplasată chiar lângă jgheaburile de adăpare. Vacile beau în mod normal 130-180 litri de apă, mai ales în condiţii de stres caloric, ceea ce înseamnă că trebuie să se asigure un debit de 80 de litri de apă pe minut şi un front de adăpare de 8 cm pe cap de vacă.

Fermele din Cehia au probleme cu coccidioza, pentru că legea europeană interzice folosirea coccidiostaticelor în furaje, dar nici nu oferă alternative. Se foloseşte o schemă de tratament cu medicamente de uz veterinar, însă puţin eficientă şi foarte costisitoare.

De exemplu, dacă s-ar folosi Monensinul, costul ar fi de 0,8 lei la 100 de kg de furaj combinat starter, în timp ce o singură doză din medicamentele speciale recomandate de UE costă 20 de lei pe zi pe cap de vacă şi trebuie repetat de şase ori!

 

Producţia de lapte

Directorul Fides Agro mărturiseşte că producţia de lapte nu este momentan atât de bună pe cât şi-ar dori managerii fermei. De la 540 de vaci în lactaţie se obţin 12400 litri lapte/zi. Este vorba de laptele livrat, adică ceea ce se vinde şi care contează în economia fermei.

Deşi implică cheltuieli mai mari cu igienizarea ugerului şi a sălii, mulsul se face de trei ori pe zi, dimineaţa, la prânz şi seara. Acest sistem este şi o metodă bună pentru păstrarea calităţii laptelui (în prezent sunt 300 de mii de celule somatice).

Este foarte important ca sala de aşteptare să fie bine ventilată.
Preţul unei juninci pentru livrarea în România este de 1300 de euro, cu analizele făcute de fermierii cehi şi cu menţiunea că acest preţ este pentru junincile provenite din ferme foarte bune. Ferma de Holstein pe care am vizitat-o nu vinde juninci, întrucât se află într-un proces de revigorare a efectivului şi tineretul femel se păstrează pentru popularea fermei.

Compania Fides Agro se ocupă şi de acest domeniu, selectând cele mai bune ferme care livrează animale de reproducţie în vederea comercializării de juninci.


RASA HOLSTEIN ÎN FERMELE DIN CEHIA

• total efectiv vaci Holstein: 212000 capete, reprezentând 56,9% din efectivul total, cu tendinţă de creştere a numărului de capete în fiecare an
• producţia de lapte la rasa Holstein a crescut în 2009 cu 120 litri/vacă
• producţia medie la 72% Holstein: 8689 l lapte/vacă
• producţia medie la 100% Holstein: 9000 l lapte/vacă, cu o medie de 3,7% grăsime şi 3,25% proteină


INDUSTRIA LAPTELUI ÎN CEHIA

• în 2003 producţia de lapte din Cehia a adus un venit de 3 miliarde de coroane (peste 120 milioane euro), iar în 2009 a fost de 12,45 miliarde coroane (peste 500 milioane euro).

• cota alocată Cehiei este de 2,72 milioane tone lapte, repartizată la 2050 deţinători de cotă

• structura fermelor de taurine:
- mărimea medie a fermelor este de 105 capete
- în Cehia sunt 2500 de cooperative (fermieri asociaţi), care sunt structuri majoritare
- fermierii individuali deţin doar 5 la sută din efectivul total de vaci cu lapte (aprox. 17 mii capete)

Vizualizat: 1343 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?