Concurs Ferma
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Ferma cu trei cumnaţi

Publicat: 03 mai 2017 - 13:57
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

„Fereşte-mă, Doamne, de... cumnaţi, că de duşmani mă feresc eu singur!” Aşa spune un vechi proverb românesc, puţin adaptat încurcăturii în care a intrat Ioan Vasile Ţiplea, situaţie delicată pe care încercăm să o desluşim în cele ce urmează. 

„Eu am 45 de ani, ţiu animale de când mă ştiu. Când m-am căsătorit, am început cu două-trei văcuţe, duceam laptele în piaţă, îl vindeam... Şi tot aşa, an de an, m-am dezvoltat. Când mi-a fost greu, nu am dat vitele, că mă durea sufletul”. Aşa îşi începe povestea sătmăreanul Ioan Vasile Ţiplea, crescător de animale din satul Culciu Mare (comuna Culciu). Fermierul ne-a semnalat o problemă ce trenează de vreo doi ani, fără să-i dea de cap!

Ferma cu trei cumnaţiClick pe poza pentru galerie!

Exploataţie trei în unu
Pe scurt, Ioan Vasile Ţiplea ne-a sesizat că nu primeşte subvenţie pentru animalele sale. După socotelile lui, ar fi trebuit să aibă în cont cam 15 mii de lei, bani proveniţi din Ajutorul Naţional Tranzitoriu în Zootehnie. „Eu cresc în total 15 vaci cu lapte, majoritatea din rasa Bălţată Românească, dar am şi câteva exemplare Holstein aduse din Ungaria. Din acest efectiv, mulg unsprezece văcuţe. Le-am avut puse laolaltă cu animalele celor doi cumnaţi ai mei într-o locaţie comună, în satul Culciu Mic. Era o gospodărie închegată, unde ridicasem trei adăposturi trainice, pentru ca fiecare să-şi cazeze şi să hrănească animalele în bune condiţiuni. Eram trei fermieri pe acelaşi cod de exploataţie. An de an am mers cu subvenţia, însă, de fiecare dată am avut probleme la APIA. Pentru a lua banii cuveniţi, trebuia să ne luăm tustrei frumuşel de mână şi să ne duceam la notar, unde plăteam şi semnam declaraţii. Dar, în final, luam subvenţie şi pe vaci, şi pe cota de lapte!”, ne-a relatat crescătorul sătmărean.

Afacerea amestecată lasă-ntotdeauna pată!
Într-un an, Ioan Vasile Ţiplea nu a mai răbdat! “Mi-am spus: «Hai că mă duc la Culciu Mare, unde am un teren, şi-mi fac singur exploataţie»“. Zis şi făcut! Fermierul s-a despărţit de cei doi cumnaţi ai săi (probabil, potrivit vorbei din străbuni lăsată: „Fereşte-mă, Doamne, de... cumnaţi, că de duşmani mă feresc eu singur!”) şi, ca tot omul gospodar, a făcut de toate: a cumpărat pământ acolo, şi-a ridicat casă şi grajd pentru animale, a primit păşune, a înregistrat exploataţia. Problema este că de atunci, APIA nu i-a acceptat cererea de plată pentru animalele din ferma nou-înfiinţată. „Aşa că mie acum nu mi se recunoaşte faptul că deţin animale! Ele sunt în grajd, dar nu apar în nici o exploataţie şi nici într-o evidenţă!”, a susţinut cu năduf crescătorul.
Ioan Vasile Ţiplea a aflat că în evidenţele Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură Satu Mare nu mai figura nici un animal pe vechea exploataţie. Pentru că unul din cumnaţi şi-a transferat animalele pe numele soţiei, celălalt şi-a vândut vacile cu lapte, iar el a plecat cu tot efectivul la Culciu Mare. Cum pe vechea exploataţie nu a mai depus nimeni cerere la APIA şi nu mai existau animale, ANTZ-ul a fost sistat.

Criteriile de acordare a ANTZ
Iacob Izvorean, cel care răspunde de Controlul Oficial al Producţiei de lapte în Asociaţia Crescătorilor de Taurine din Satu Mare, susţine că la verificarea efectivelor de animale din exploataţiile agricole, APIA lucrează pe un program special de identificare a animalelor pe care operează şi ANSVSA, iar pe codul vechi de exploataţie nu a găsit nici un animal. De aceea, crescătorul de vaci cu lapte nu ar primi Ajutorul Naţional Tranzitoriu în Zootehnie. Conform Ordinului 619/2015 privind criteriile de eligibilitate pentru subvenţiile acordate în agricultură, trebuie îndeplinite două condiţii: „a) la data solicitării ANTZ, exploataţia să fie înregistrată în Registrul Naţional al Exploataţiilor (RNE) în care există cel puţin un animal identificat şi înregistrat în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare din speciile bovine, ovine, caprine şi/sau suine;
b) solicitantul să fi comercializat o cantitate de minimum 3 tone de lapte în perioada de referinţă”.

„Banii se dau, dar trebuie respectate condiţiile!”
Referitor la acest caz, am purtat o scurtă discuţie cu Gheorghe Mihalca, directorul executiv al APIA Satu Mare. Şeful Agenţiei judeţene ne-a declarat că fermierul „Nu are depusă sesizare la noi, eu încep să soluţionez problema, dar numai să vină la noi să depună o contestaţie la decizia de sistare a ANTZ, eventual un memoriu. La data de referinţă de 31 ianuarie 2013, animalele erau înstrăinate din exploataţia comună şi e normal, după procedurile noastre şi regulamentele europene, să nu beneficieze de acea subvenţie”.
Şeful agenţiei judeţene sătmărene a promis că va lămuri problema, invitându-l pe fermier la sediul instituţiei şi, împreună cu funcţionarul care-i administrează dosarul, va găsi o soluţionare în condiţiile actelor normative în vigoare.
Problema care se pune este dacă şi când Ioan Vasile Ţiplea, crescătorul de animale din Culciu Mare, ar mai putea primi ANTZ? „Anul viitor ar putea beneficia de Ajutorul Naţional Tranzitoriu în Zootehnie, că acuma este târziu. Trebuie un nou cod de exploataţie, altfel nu se poate! Şi, bineînţeles, animalele să nu fie purtătoare de subvenţie într-o altă exploataţie anterioară, pentru că asta este condiţia. Banii ăştia se dau, dar trebuie multe condiţii respectate!”, a precizat directorul executiv al APIA Satu Mare.
Aşadar, lui Ioan Vasile Ţiplea nu-i rămâne decât să facă un memoriu către Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură Satu Mare şi să aştepte un răspuns oficial.


ÎN EVIDENŢA COP LA ACT SATU MARE
Inginerul Iacob Izvorean, cel care răspunde de Controlul Oficial al Producţiei de lapte în Asociaţia Crescătorilor de Taurine din Satu Mare, şi care-i cunoaşte destul de bine situaţia lui Vasile Ţiplea, ne-a declarat: „Ioan Vasile Ţiplea a venit la noi şi l-am luat în evidenţă în COP în luna octombrie 2016. Voia să-şi mai cumpere un animal-două. I-am zis că poate introduce vacile în COP şi să beneficieze de sprijinul cuplat! Dar pentru mai multă siguranţă, i-am sugerat să se ducă la APIA şi să întrebe, pentru că va trebui să depună cerere pentru sprijinul cuplat. De la APIA i-a spus că la sprijinul cuplat nu ar fi probleme, ci numai la Ajutorul Naţional Trazitoriu în Zootehnie”.

Ioan Vasile Ţiplea
Ioan Vasile Ţiplea: „Nu mi se recunoaşte faptul că deţin animale! Ele sunt în grajd, dar nu apar în nici o evidenţă! Nădăjduiesc că trebuie să existe vreo soluţie, ştiu că orice problemă are cel puţin o rezolvare”.

 


Articol publicat in revista Ferma nr. 8 (191) din 1-15 mai 2017

Vizualizat: 408 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!