Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Fânul în hrana viţeilor înţărcaţi: limitat sau la discreţie?

Publicat: 17 noiembrie 2009 - 13:00
2 comentarii   | Print | Trimite unui prieten
În mod tradiţional se recomandă ca, după înţărcare, viţeilor să li se administreze fân în cantităţi din ce în ce mai mari, pentru a dezvolta capacitatea rumenului, în special în cazul viţelelor de reproducţie din rasele de lapte care, atunci când vor fi adulte, trebuie să fie în măsură să ingereze cantităţi însemnate de furaje voluminoase.

Click pe poza pentru galerie!

Bazându-se pe această recomandare sau pur şi simplu din neştiinţă, crescătorii de taurine uită, de cele mai multe ori, să mai administreze şi furaje concentrate (grăunţe) viţeilor înţărcaţi, iar dacă le administrează, acestea sunt fie de proastă calitate, fie insuficiente.


Practica americană

Într-un articol mai vechi din revista Ferma (nr.4/2003, p. 31) am prezentat importanţa hrănirii viţeilor sugari cu furaje concentrate şi a amânării introducerii în raţie a fânului asupra dezvoltării funcţionale a rumenului.

Iată că un studiu realizat de Ministerul Agriculturii din SUA (USDA), în anul 2007, arată că, în Statele Unite, vârsta medie la care fânul se introduce în alimentaţia viţeilor este de 25 de zile, în fermele mai mici, şi de 40 de zile, în fermele mari. După înţărcare, cantitatea de furaje concentrate administrată zilnic este de circa 2,27-2,72 kg, iar fânul se dă la discreţie.


Experimente comparative

Într-un articol recent publicat în revista americană „Professional Animal Scientist” de către un grup de cercetători condus de T.M. Hill, autorii demonstrează că chiar şi după înţărcare trebuie să acordăm atenţie cantităţii de fân consumate de viţei, pentru a putea obţine performanţele de creştere dorite.

Cercetările americane s-au efectuat prin două experimente şi au avut ca scop elucidarea influenţei cantităţii de fân de slabă calitate şi a concentraţiei de proteină brută (PB) din raţie asupra performanţelor de creştere a viţeilor masculi din rasa Holstein.

Iată care sunt, pe scurt, rezultatele acestor experimente, suficiente pentru a vă convinge că viţeii, mai ales cei din rasele de lapte şi mixte, au nevoie imediat după înţărcare mai mult de furaje concentrate, decât de fân.

• În primul experiment s-au utilizat 96 de viţei masculi înţărcaţi, cu masa corporală de 79 kg, împărţiţi în patru loturi, fiecare lot primind câte o raţie după cum urmează:

R1 - amestec de grăunţe şi fân (4,5% din raţie) cu 13,5% PB, administrate la discreţie;
R2 - amestec de grăunţe şi fân (4,5% din raţie) cu 16,5% PB, administrate la discreţie;
R3 (se utilizează frecvent în fermele de creştere a taurinelor din ţara noastră) - 2,27 kg grăunţe pe zi cu 13,5% PB şi fân de iarbă, la discreţie;
R4 - 2,27 kg grăunţe pe zi cu 16,5% PB şi fân de iarbă, la discreţie.

Vă prezentăm rezultatele în ordinea descrescătoare a performanţelor viţeilor; R2: 910 g spor mediu zilnic (smz); R1: 771 g smz; R4: 635 g smz; R3: 544 g smz.

Comparând raţiile 2 şi 1, constatăm că sporul mediu zilnic este mai mare la viţeii care au primit un amestec cu 16,5% PB, comparativ cu cei care au primit un amestec cu numai 13,5% PB. Acelaşi lucru observăm comparând şi raţiile 4 şi 3.

În cazul raţiilor 2 şi 3, observăm că R2: amestec de grăunţe şi fân cu 16,5% PB, administrat la discreţie, au asigurat 910 g smz, iar R3: 2,27 kg grăunţe cu 13,5% PB plus fân de iarbă, administrat la discreţie, au asigurat 544 g smz.

Concluzia: dacă administrăm viţeilor după înţărcare, la discreţie, o raţie alcătuită din concentrate bogate în proteină, limitând consumul de fân, obţinem un spor mediu zilnic cu 67% mai mare.

• În al doilea experiment s-au verificat 96 de viţei masculi înţărcaţi, din rasa Holstein, cu masa corporală medie de 80,1 kg, împărţiţi în patru loturi, cărora li s-au administrat patru raţii diferite, având un conţinut similar de PB, de 16,5%, după cum urmează:

R1 - amestec de grăunţe şi 5% fân de iarbă tocat, administrate la discreţie;
R2 - amestec de grăunţe şi 15% fân de iarbă tocat, administrate la discreţie;
R3 - amestec de grăunţe şi 5% coji de seminţe de bumbac, administrate la discreţie;
R4 - amestec de grăunţe şi 15% coji de seminţe de bumbac administrate la discreţie.

Rezultatele arată că nu au existat diferenţe semnificative între cele patru raţii, cu toate că porţiile cu fân de iarbă au adus un spor mediu zilnic mai mare decât raţiile cu coji de seminţe de bumbac. Sporul mediu zilnic la cele patru loturi de viţei s-a situat între 862 g şi 1043 g.


CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

• Limitarea cantităţii de fân administrate viţeilor are efecte benefice asupra performanţelor de creştere. Ţineţi minte că prea multe furaje de volum, aşa cum este fânul, reduce consumul voluntar de hrană al animalelor cu capacitate ruminală limitată.

• Administraţi o cantitate suficientă de proteină viţeilor înţărcaţi, pentru a profita de capacitatea mare de creştere a celor de vârstă tânără.

• Pentru viţeii înţărcaţi este bine să amestecaţi grăunţele sau granulele de furaj combinat care au concentraţie mare de proteină cu fânul tocat grosier, pentru a obţine un furaj unic care să nu conţină mai puţin de 16,5% proteină brută.

• Atunci când se administrează la discreţie un amestec de grăunţe şi de fân, proporţia de 5% până la 15% fân poate determina sporuri satisfăcătoare de creştere la viţei.

• Utilizarea unor cantităţi prea mari de furaje concentrate (grăunţe) în perioada de creştere de 4-6 luni conduce la îngrăşarea viţeilor, ceea ce are efecte negative, mai ales asupra viţelelor din rasele de lapte şi mixte, care vor produce o cantitate mai mică de lapte pe viaţa productivă.


ŞTIAŢI CĂ ...

• Fânul administrat la discreţie poate să ţină de foame viţeilor, dar nu determină performanţele de creştere dorite;

• Cojile seminţelor de bumbac sunt recunoscute ca având o valoare nutritivă foarte mică şi un conţinut ridicat de celuloză care nu poate fi digerată în rumen.
Vizualizat: 7590 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [2]  
Pagini: [1]  1   
2.
anonim
|
09. 19, 2013. Thursday 23:23
Traim in Romania si mancam paine... ,dar viteii au acelasi metabolism ca cei din SUA si noi ramanem cu mentalitatea de pe ...!
1.
dan
|
04. 24, 2013. Wednesday 19:29
Traim in Romania si vitei se ingrasa tot in...nu in America as ca nu o sa zica nimeni realitatea nici macar eu Care sunt crescator de 30 capete pe an Sa auzim tot de bine dar din Romania Ca aici ne mancam paine
Rezultate: [2]  
Pagini: [1]  1   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Maschio Gaspardo la Agromalim 2019 Cons DDA la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?