Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Ervin Berde: Viitorul fermei vacilor de lapte sunt roboţii!

Publicat: 13 aprilie 2022 - 17:06
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Creşterea vacilor de lapte este sectorul "cu foc continuu" al agriculturii. Fiecare parametru tehnologic şi de producţie trebuie urmărit şi atent controlat. Ferma lui Ervin Berde nu face excepţie!

Ervin Berde este un tânăr fermier din Gidfalău, jud. Covasna care reuşeşte să ţină sub control, printr-un bun management, o fermă cu un efectiv total de peste 840 capete, din care 350 de vaci la muls. Munca intensă de ameliorare, furajarea şi condiţiile bune de întreţinere dau roade, producţia medie zilnică fiind de 30-31 de litri de lapte/vacă.

 

OBIECTIV: 35 LITRI LAPTE/VACĂ


Fermierul livrează zilnic 11.000 de litri de lapte, dar este loc şi de mai bine. "Anul agricol trecut a fost unul bun din punct de vedere agricol, doar că preţul laptelui a fost mic, au fost situaţii în care preţul abia acoperea costurile de producţie. Ţinta noastră este să ajungem la o producţie medie de 35 de litri/vacă/zi, dar trebuie să echilibrăm toţi parametrii astfel încât să rămânem profitabili", ne-a declarat Ervin Berde.

siloz berde_b 

FURAJELE SE PRODUC ÎN FERMĂ


Ervin Berde lucrează o suprafaţă totală de 235 ha, cultivată în cea mai mare parte cu porumb pentru siloz şi porumb pentru boabe, dar şi secară de toamnă (30 ha) şi lucernă (15 ha).

Primăvara, din secară se face semisiloz şi se seamănă porumb pentru siloz (hibrizi cu FAO mic) sau iarbă de Sudan. Succesul culturii duble depinde de nivelul precipitaţiilor din perioada de vegetaţie. De multe ori, iarba de Sudan merge mai bine pentru că este mai tolerantă la secetă şi creşte destul de repede, cu puţin noroc chiar şi până la 3 metri înălţime!

Din păcate, furajele proteice, care sunt şi cele mai costisitoare, trebuie cumpărate, iar preţul acestora a aproape s-a dublat faţă de anul trecut.

vaci berde 1_b 

350 LA MULS, 250 LA SUBVENŢIE


Există încă mari diferenţe între ajutoarele pe care le primesc fermierii crescători de vaci cu lapte. Spre exemplu, deşi are 350 de vaci la muls, Ervin Berde primeşte subvenţie (sprijinul cuplat) doar pentru 250 vaci. "Pentru mine, subvenţia primită pe cap de animal este mult mai mică. Nu este corect, dacă produci lapte cu o mie de capete ar trebui să primeşti subvenţie pentru toate" consideră fermierul.

De altfel, între fermierii mari şi micii fermieri mai sunt o serie de diferenţe în ceea ce priveşte sprijinul acordat de către stat. "Eu raportez fiecare animal care iese din fermă pe caz de forţă majoră (moartă sau la abator) şi anunţ APIA. După care, am primit subvenţia numai în februarie pentru că au fost o serie de controale. În schimb, fermierii care nu au avut mişcări de efectiv au primit subvenţia încă din decembrie", spune Ervin Berde.

 

PROIECT: 5 ROBOŢI PENTRU MULS


În urmă cu şase ani, atunci când am făcut o vizită de studiu la mai multe ferme de vaci de lapte din Olanda şi am văzut la lucru roboţii de muls, Ervin Berde a spus "viitorul sunt roboţii". Şi a avut dreptate. În anul următor vizitei noastre în Olanda şi-a cumpărat primii roboţi pentru alăptat viţei, iar acum a depus un proiect pentru dotarea cu cinci roboţi de muls.

Mulsul se face acum într-o sală de muls cu 2x8 locuri şi durează mai mult de 3 ore/mulsoare. Singura soluţie pe care fermierul o vede pentru eficientizarea mulsului este trecerea la mulsul automat, cu roboţi.

 

Vezi aici 2 ARGUMENTE PENTRU ROBOŢII din ferma de vaci!

 

COOPERATIVĂ CU BENEFICII!


A apărut un adevărat trend în România, prin înfiinţarea de cooperative doar pentru a fi câştigate puncte în proiectele depuse pe măsura 4.1. şi finanţare de 90%. Dar un număr foarte mic din aceste cooperative funcţionează cu adevărat. "Eu am făcut o cooperativă împreună cu alţi patru fermieri din comună, fiecare cu 10-20 de vaci, fermieri care vor să producă şi mai mult lapte. Dar din 15 decembrie livrăm laptele prin cooperativă şi deja membrii cooperativei au beneficii, deoarece primesc în plus cu 40-45 de bani/litru de lapte", ne-a declarat fermierul.

vitei berde_b 

ÎMPREUNĂ CÂŞTIGĂ MAI MULT!


Prin Cooperativă au cerut de la procesator tancuri de răcire şi cu ajutorul sfaturilor primite de la nutriţionistul Milk Prod, micii fermieri membri au reuşit să crească procentul de grăsime de la 3,68% până la 4,15. Aşa fiecare ştie pentru ce lucrează şi au înţeles că dacă produci grăsime şi proteină primeşti bonificaţie. "Prin Cooperativă încercăm să ne ajutăm între noi, nu doar să obţinem de la UE beneficii suplimentare. Am depus un proiect pentru dotarea cu utilaje: o combină pentru furaje şi remorci mari pentru împrăştiat gunoi, maşini care să ne ajute pe toţi. Chiar dacă nu se vor aproba toate aceste proiecte, cu siguranţă vom câştiga în viitor", spune Ervin Berde.

 Ervin Berde 1_b

Tot ce producem în sectorul vegetal este folosit pentru furajarea animalelor, nu vindem nimic. Anul trecut, din fericire, am reușit să producem cam tot necesarul de porumb boabe şi siloz.

ERVIN BERDE

Fermier Gidfalău, jud. Covasna

 

CONTROALE DOAR PENTRU UNII...

Sunt multe situaţii în care se fac mari diferenţe între fermierii mici, "particulari" şi fermele comerciale. Spre exemplu, controalele de mediu se fac doar la fermele mari şi societăţi comerciale, dar nu se fac şi la cei care nu au autorizaţie de mediu pentru că aceştia "nu există" pentru Garda de mediu. De asemenea, firmele plătesc pentru multe acţiuni sanitar-veterinare (TBC, de exemplu), în timp ce "particularii" nu plătesc nimic pentru aceste proceduri!

Ervin Berde doreşte să înfiinţeze şi un grup de producători. Astfel vor putea accesa noi proiecte şi vor beneficia de facilităţi fiscale, cum ar fi deducerea a 10% din cifra de afaceri, bani care vor fi împărţiţi între membrii asociaţiei.

Din 2006 şi până în 2017, procentul total al fermelor din Olanda care folosesc roboţi de muls în procesul de producţie a crescut de la 4,7% la 25%!

 

un articol de

GHEORGHE GHIŞE

Vizualizat: 1625 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Cum se pastrează merele peste iarnă!

Cum se pastrează merele peste iarnă!

Când este perioada optimă pentru recoltarea merelor? Cum le depozităm și unde? Ioan Jula, pomicultor din jud. Sibiu, ne dă câteva sfaturi legate de păstrarea merelor peste iarnă pentru cei care au o livadă mică în curte.

Massey Ferguson a revoluționat productivitatea în ferma familiei Popa din Cerăt, jud. Dolj Amazone Condor - semănat direct și fertilizare cu rată variabilă Plugul rotativ FALC - o soluţie eficientă pentru orice teren
Preţul îngrăşămintelor

Preţul îngrăşămintelor a crescut, ce veţi face?