Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

După fapte, şi răsplată!?

Publicat: 27 octombrie 2009 - 21:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten
În lumea în care trăim, tot mai greu se poate vorbi despre dreptate şi echilibru în cele ce se întâmplă, deoarece regulile bunului simţ sunt prea puţin luate în seamă.

Pradă acestui fenomen a căzut şi oieritul de munte de la noi din ţară, care, fără să fi pricinuit vreun rău cuiva, este puternic boicotat chiar de persoane aflate la „cârma” zootehniei româneşti, în cadrul Ministerului Agriculturii, din dorinţa acestora de a lovi în reprezentanţii Federaţiei Oierilor de Munte (FOM) din România.

Doavda acestei stări de fapt este, nici mai mult, nici mai puţin, refuzul directorului pe probleme de zootehnie din MAPDR de a discuta, în cadrul unei întâlniri programate, cu preşedintele FOM din România, pe motiv că nu-l agreează, refuz care, de fapt, n-a fost atât de păgubitor pentru persoana preşedintelui amintit, cât pentru oieritul montan românesc.

Click pe poza pentru galerie!

Cum se duce o zi din viaţa oierilor, la MAPDR!

În aceeaşi ordine de idei, nu putem trece cu vederea o altă întâlnire cu directorul zootehniei autohtone, ale cărei detalii, deşi fără importanţă evidentă pentru oieritul de la munte, trebuie să le redăm.

Mai exact, acelaşi director plin de consecvenţă, în data de 31 august a.c., când MAPDR programase o nouă întâlnire cu reprezentanţii oierilor montani, printre care şi subsemnatul, i-a lăsat pe cei şapte delegaţi ai federaţiei, din rândul cărora lipsea tocmai preşedintele ei, pentru a evita un nou refuz de dialog din partea domnului director, să aştepte timp de o oră şi douăzeci de minute în faţa unei uşi închise, în speranţa că aceştia vor înţelege că nu sunt suficient de importanţi pentru domnia sa.

Ajunşi, în cele din urmă în cabinetul acestuia, scurt şi fără comentarii ni s-au cerut actele care dovedesc legitimitatea FOM din România, deşi această federaţie a mai pus la dispoziţia MAPDR numeroase documente, solicitate tot de acest minister.

Am prezentat, de asemenea, Ordinele de serviciu (delegaţiile) ştampilate de asociaţiile din care facem parte, şi mandatele de reprezentare parafate de asociaţiile montane ale altor patru judeţe din ţară, care din motive obiective nu aveau alţi reprezentanţi.

Întâlnirea a fost o simulare de dezbatere a unor proiecte de legi aflate pe site-ul MAPDR, din care domnia sa ne citea selectiv câte un articol, explicându-ne, precum unor neştiutori de carte, ce trebuie să înţelegem, fără ca noi să avem dreptul să intervenim.

Precizând, la un moment dat, că nu vrea să monopolizeze discuţia, domnul director a dat cuvântul unui colaborator specialist în reproducţia şi ameliorarea raselor de animale, care ne-a spus fără nici un ocoliş că dacă dorim certificate de origine şi valoare de ameliorare pentru oile pe care le creştem  trebuie să ne înscriem în Federaţia Romovis, întrucât această organizaţie deţine Registrul Genealogic al rasei Ţurcană.

Indiferent de opiniile exprimate de noi, propunerile ne-au fost considerate fără temei, prin urmare,  respectivul director nici n-a prea avut ce discuta cu noi, plecând la alte treburi mult mai importane.


Ignoranţa distruge oieritul montan

După toate cele întâmplate, trebuie să dăm dreptate decanului de vârstă a delegaţiei noastre, preşedintele asociaţiei montane Dâmboviţa, care a precizat că deplasarea pe care am făcut-o nu se justifică în pofida atâtor cheltuieli, risipă de timp şi energii etc.

Am ieşit din clădirea MAPDR cu convingerea că FOM din România trebuie să-şi schimbe conducerea, deoarece lipsa de simpatie de care avem parte la MAPDR atrage mari dezavantaje pentru sutele de mii de oieri montani de la noi din ţară.

Chiar dacă, cei din „linia I” se vor schimba, nimeni nu va renunţa la lupta pentru salvarea unei avuţii naţionale cu multiple valenţe cum este oieritul de munte de la noi din ţară; căci, abordarea simplistă a oieritului montan după gândiri din orânduirea comunistă, conduce în mod inevitabil la adevărate dezastre în zona montană a României, la fel cum se întâmplă şi în alte ţări ale lumii, care au ignorat realităţile specificului montan.

Împotriva voinţei noastre, ne vedem obligaţi  să apelăm la sprijinul presei scrise, al televiziunii, sau chiar la intervenţii directe la Bruxelles, pentru a salva ceea ce se mai poate din oieritul montan, alăturându-ne prin aceasta structurilor montane de la noi din ţară, în calitatea noastră de buni cunoscători ai activităţii de creştere şi de exploatare a ovinelor în zona de munte a României.

Ca vechi practicant al oieritului montan şi apropiat observator al acestei activităţi, îmi permit o remarcă cu privire la comportamentul oierilor de la munte, care în simplitatea lui conţine şi elemente de o reală profunzime.

Aşadar, acei oameni de la munte care nu-şi pierd cumpătul atunci când sunt nevoiţi să „plătească” anual tributuri fiarelor pădurilor ce le răpesc animalele din gospodărie, sau care nu intră în panică atunci când ciobanii îşi pierd viaţa trăsniţi fiind sau sfâşiaţi de urşi, s-ar putea să ajungă la capătul răbdării în faţa marilor nedreptăţi săvârşite de alţi aşa-zişi oameni.

Mie unul, mi-a fost dat să-i văd încruntându-se, apoi făcându-şi semnul crucii, rostind: „Dumnezeu să ne dea fiecăruia ceea ce merităm, după cele făptuite!”


„RĂVĂŞITUL OILOR”, LA UMBRA POLITICULUI

Pavel IOVĂNEASĂ

„Răvăşitul oilor” de la Bran, aşa cum este numită obişnuita sărbătoare populară de toamnă din zona Rucăr-Bran, a fost amplificată în ultimii ani prin iniţiativa şi prin implicarea Asociaţiei Crescătorilor de Ovine şi Ecvine (ACOE) Braşov, instituindu-se „Festivalul brânzei, al pastramei de oaie şi al altor produse tradiţionale româneşti”.

În felul acesta, tradiţionalei sărbători de „Răvăşitul oilor” i s-a oficializat caracterul comercial prin prezentarea, dar şi vânzarea, produselor rezultate din activitatea de creştere şi exploatare a ovinelor, renumite prin calitatea lor.


Tradiţia uneşte, politicul dezbină

Dată fiind frecvenţa turistică din zonă, autorităţile locale din comuna Bran au constatat posibilitatea de exploatare a capitalului politic existent în asemenea ocazii, punând stăpânire pe sărbătoarea oierilor moştenită de generaţii de la vechii oieri.

Cu alte cuvinte, în zilele noastre, oierii participă la astfel de manifestări doar dacă manifestă o anumită supuşenie faţă de autorităţile locale, concomitent cu trădarea asociaţiei care i-a emancipat din punct de vedere profesional.

Aşa se explică faptul că sărbătoarea amintită s-a ţinut, anul acesta, în două locuri, concomitent, dintre care unul în comuna Bran, pe vechiul amplasament, unde au participat alţii decât membrii ACOE Braşov, şi al doilea pe un teren aflat în administrarea oraşului Zărneşti, în care organizarea principală şi participarea a aparţinut ACOE Braşov.

În aceste condiţii, reprezentanţii asociaţiilor montane din judeţele Bistriţa-Năsăud, Argeş, Hunedoara şi Suceava, membre ale FOM din România, au fost prezenţi, aşa cum era de aşteptat, la locul în care organizarea aparţinea ACOE Braşov.

Fără exagerare, se poate afirma că organizarea a fost foarte bună, în condiţiile unei participări numeroase din partea membrilor ACOE Braşov, concomitent cu programul de dansuri populare autentice şi un public vizitator foarte numeros.

Închei acest articol cu o remarcă ce ar trebui să ne pună pe gânduri: după ce „Festivalul brânzei, al pastramei de oaie şi al altor produse tradiţionale româneşti” s-a dovedit a fi un real progres faţă de vechea sărbătoare a „Răvăşitului oilor”, protagoniştii acelei reuşite au fost divizaţi în stil românesc, pentru ca noua sărbătoare să se nască din „cenuşă”.

Se pare că acest fenomen seamănă cu multe altele din ţară, şi nu mai puţin cu întreaga activitate de creştere a oilor/caprelor din România. Rămâne de văzut dacă acele asemănări sunt sau nu sunt întâmplătoare.
Vizualizat: 887 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga VIITOR PENTRU SATE - VRANCEA Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?